Dezbateri parlamentare

Doamna Olivia-Diana Morar:

"PNL continuă să reprezinte garanţia debirocratizării României"

Liberalismul a reprezentat, dintotdeauna, singurul curent politic care plasează în centrul existenţei sale, omul. Omul dinamic. Omul activ. Omul înzestrat cu drepturi şi libertăţi, unele dintre cele mai importante fiind dreptul la proprietate privată şi libertatea de iniţiativă. Pentru că fără iniţiativă privată nicio societate nu poate prospera şi nu îşi poate atinge adevăratul potenţial economic şi social.

Iniţiativa privată a fost cheia şi motorul dezvoltării unor societăţi create din nimic şi care astăzi reprezintă mari puteri economice ale lumii. România nu face, nici ea, excepţie de la această regulă. După ce zeci de ani a suferit sub matriţa rigidă şi restrictivă a unei economii planificate de birocraţi, după Revoluţia din 1989, şansa noastră la dezvoltare a fost reprezentată aproape exclusiv de iniţiativa privată. Din păcate însă, vechile piedici nu au dispărut niciodată complet. Deşi economia planificată a dispărut, caracterul atotputernic şi discreţionar al reprezentanţilor statului a rezistat încă mult timp şi cred că nu greşesc dacă afirm că, cel puţin în parte, el rezistă şi astăzi. Şi rezistă nu doar prin funcţionarul care îşi face datoria în mod defectuos sau, mai grav, pretinde, poate, anumite foloase necuvenite pentru a-şi face datoria care nu ţine de toanele sale personale, ci de ceea ce legea îi impune, ci mai ales prin legislaţia care îi oferă funcţionarului sau instituţiei cu pricina posibilitatea de a pune piedici, de a întârzia, îngreuna sau chiar refuza înregistrarea unei societăţi comerciale, eliberarea diferitelor documente necesare funcţionării acesteia etc.

Or, acest aspect este chiar mai grav decât primul, pentru că, în timp ce conduita nelegală a funcţionarilor poate fi eliminată printr-o mai eficientă utilizare a forţei coercitive a statului, piedicile pe care chiar legea le plasează în calea întreprinzătorilor nu pot fi eliminate decât printr-o acţiune susţinută, asumată, constantă şi eficientă îndreptată împotriva lor. Pe de o parte, pentru că astfel de piedici nu se regăsesc într-un singur act normativ sau administrativ, ci într-un întreg ansamblu de asemenea acte. Pe de alta, şi acest aspect este, la rândul său, mai dificil de soluţionat, pentru că a elimina obstacolele din calea activităţii întreprinzătorilor - pe scurt, a realiza mult dorita şi până acum doar obsesiv clamata debirocratizare - presupune un anumit gen de voinţă politică pe care nici un partid aflat la guvernare nu a demonstrat-o până acum.

Este vorba, nici mai mult, nici mai puţin decât de asumarea, conştientă şi, sper eu, ireversibilă a diminuării propriei puteri. Pentru că un Guvern care elimină, progresiv, obstacolele din calea întreprinzătorilor elimină, de asemenea, şi propriile pârghii de control asupra acestei activităţi. Este un efort care poate să nu fie pe placul multor actori politici, dar fără de care România nu va putea recupera decalajele de dezvoltare ce o separă de media Uniunii Europene.

Pentru că, dragi cetăţeni, în realitate, România se dezvoltă datorită vouă, celor care munciţi zi de zi şi vă puneţi ambiţia, ingeniozitatea, capitalul, siguranţa şi rezistenţa la dispoziţia societăţii, prin activităţile pe care le desfăşuraţi. Rolul nostru nu este altul decât acela de a ne da la o parte din calea dumneavoastră şi de a face astfel încât statul să nu vă încurce mai mult decât este cazul, pentru menţinerea ordinii şi predictibilităţii de care aveţi nevoie pentru a vă da frâu liber creativităţii.

Desigur, veţi spune că, deşi de aproape trei decenii aceste idealuri sunt clamate, repetate şi obsesiv asumate, nicio putere de până acum nu a avut suficientă voinţă pentru a le pune în practică. Din păcate, nu vă pot contrazice. Într-adevăr, Guvernul şi majoritatea parlamentară, alcătuite în jurul Partidului Naţional Liberal, sunt primele care, în România postdecembristă, au curajul, capacitatea şi viziunea de a începe, cu adevărat, debirocratizarea României.

Spre exemplu, aşa cum ştiţi deja, printr-un proiect de lege iniţiat de colegul meu, domnul deputat PNL George Tuţă, adoptat de către cele două camere ale Parlamentului şi promulgat de Preşedintele României, Klaus Iohannis, instituţiile publice sunt obligate să-şi dezvolte baze de date interconectate şi, totodată, acestora li se interzice să mai solicite persoanelor fizice sau juridice, în vederea efectuării unui serviciu public, copii ale unor documente emise de către instituţiile sau autorităţile administraţiei publice centrale.

Este un prim pas spre o debirocratizare autentică, efectuat, bineînţeles, de către Partidul Naţional Liberal. Desigur, mai sunt multe de făcut în această direcţie, însă un important factor de stres şi de îngreunare a exercitării liberei iniţiative a fost, astfel, eliminat.

Nu ne oprim însă aici. Spre exemplu, mă bucur să vă aduc la cunoştinţă faptul că, în urma celor 10 amendamente pe care le-am promovat şi susţinut şi al căror conţinut se regăseşte în forma finală a Proiectului de Lege nr. 463/2021 privind modificarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptat de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională şi care urmează să fie promulgat de către Preşedintele României, persoanele juridice din România - fie că vorbim de societăţi comerciale, ONG-uri etc. - nu vor mai fi nevoite să depună, anual, declaraţia privind beneficiarul real, ci numai cu prilejul înfiinţării sau modificării actelor constitutive.

Desigur, această obligaţie este, momentan, suspendată ca efect al reglementărilor specifice stării de alertă, însă, odată cu dispariţia pandemiei de COVID-19 şi ridicarea stării în cauză, ar fi urmat să fie reintrodusă, adăugând, din nou, acest factor de stres şi sursă de eforturi suplimentare lipsite de sens asupra persoanelor juridice. Prin această intervenţie legislativă, destinatarii obligaţiei de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real nu vor mai trebui să efectueze anual acest demers nici după ce vom reuşi să trecem peste această calamitate care a lovit întreaga planetă.

Poate că fiecare dintre aceste demersuri nu reprezintă, în sine, rezolvarea completă a problemei birocraţiei excesive din România, ar fi şi imposibil să fie astfel, însă debirocratizarea României nu reprezintă un obiectiv simplu şi nici nu am pretins vreodată că ar fi astfel. Ea reprezintă, mai degrabă, un proiect pe termen mediu, unul la care Partidul Naţional Liberal s-a angajat şi pe care este hotărât să îl urmeze. Paşii realizaţi până acum dovedesc faptul că nu ne-am dezis de acest obiectiv şi nu o vom face nici de acum încolo.

Din păcate, la 30 de ani de la căderea regimului comunist, ne aflăm în situaţia de a face primii paşi reali în direcţia debirocratizării. România a pierdut, astfel, timp preţios în cursa pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare care o separă de media Uniunii Europene. Însă, în ceea ce priveşte trecutul, niciunul dintre noi nu mai are ce să facă, în afară, desigur, de a-i învăţa lecţiile dureroase. Ceea ce suntem datori să facem este să lucrăm cu toată puterea şi priceperea în prezent, astfel cum fiecare dintre noi a jurat, pentru a schimba viitorul. Iar PNL a dovedit că asta şi-a propus şi asta face.

Nu doresc să închei însă fără a mulţumi şi celorlalte forţe politice parlamentare care, cu această ocazie, au înţeles necesitatea debirocratizării progresive a României şi au acordat votul lor proiectului de lege. Faptul că astăzi am reuşit să identificăm consensul şi echilibrul necesar ne arată că se poate. Se poate să debirocratizăm România, şi asta vom face în continuare!