Dezbateri parlamentare

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cursurile de educaţie civică privind Uniunea, o necesitate care lărgeşte orizonturile cunoaşterii"

Despre curricula şcolară naţională se vorbeşte intens, fiind "demontată" şi reîmbinată în funcţie de fiecare vorbitor în parte, dar şi de debutul sau sfârşitul anilor de studii ori de rezultatele diverselor examene finale.

Şi din calitatea de părinte, dar şi din cea de parlamentar, mă alătur şi eu celor care remarcă faptul că programele şcolare vor trebui regândite integral, adaptate nevoilor atât de clamate de piaţa muncii de acum, cât şi de perspectivele pe care aceasta le va genera în viitor.

Parlamentul a operat, prin diverse legi, unele optimizări asupra curriculei şcolare prin integrarea de noi materii, necesare îmbunătăţirii posibilităţilor de dezvoltare a copiilor, însă este evident că mai avem mult de lucru în ceea ce priveşte atingerea de noi standarde în învăţământul de masă. Performanţele răsunătoare ale anumitor elevi, la diverse concursuri naţionale sau internaţionale, vin şi confirmă faptul că trebuie să facem mai multe eforturi privind reformarea integrală a sistemului de predare, astfel încât să beneficiem, din nou, ca popor de elite consistente, recunoscute la nivel internaţional. Am militat mereu şi voi continua să fac demersuri pentru lărgirea orizonturilor de cunoaştere a tuturor elevilor, oferindu-mi susţinerea concretă pentru toate proiectele fezabile.

Aprobarea raportului referitor la educaţia civică privind Uniunea, la nivelul Parlamentului European, va statua organizarea de cursuri de educaţie civică privind UE în toate şcolile din statele membre.

Cel mai probabil vor exista o serie de voci critice care vor sări cu observaţia că se va încărca şi mai tare curricula şcolară, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când o nouă materie salutară a fost inclusă studiului în unităţile de învăţământ naţional. Nu mă voi lansa în replici a priori, ci voi argumenta strict cu avantajele pe care un astfel de nou obiect de studiu le va genera nu doar în rândul elevilor de acum, ci se va dovedi benefic, etapizat, pentru toţi cetăţenii europeni maturi ai anilor următori.

În primul rând, educaţia civică privind Uniunea Europeană va susţine şi va ajuta actul educaţional, venind în completarea informaţiilor, oferite elevilor de către profesori, şi pentru alte materii din curriculă.

În al doilea rând, prin asimilarea unor astfel de cunoştinţe, care par accesibile tuturor, numai că nimeni nu se prea oboseşte din proprie iniţiativă să le acceseze, ne vom asigura că cetăţenii noştri vor şti mai bine care le sunt drepturile şi obligaţiile în plan european, vor dobândi mai multe cunoştinţe despre statele membre ale Uniunii Europene, despre istoria şi cultura lor. Pe de o parte, vom reuşi să întărim rezilienţa societăţilor noastre prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la această comunitate democratică, unică în lume, iar concomitent, ne vom întări identitatea naţională în raport cu specificul celorlalte naţiuni membre.

Mai mult, acest tip de competenţe va întări rolul cetăţenilor europeni în procesul decizional al Uniunii Europene şi le va permite să reacţioneze mai bine la provocările continentale şi globale.

Subliniez că, dacă raportul referitor la educaţia civică privind Uniunea Europeană va fi adoptat, vom avea nevoie de o programă şcolară comună, disponibilă în toate statele membre, de profesori formaţi în această direcţie, de metode şi de conţinut adaptat diferitelor categorii de cursanţi, inclusiv în format online, şi de resurse adecvate, finanţate corespunzător.

Aşadar, va fi un proces mai amplu, a cărui implementare cât mai conformă şi cât mai performantă va presupune ceva timp. Ca orice obiectiv durabil, atât de necesar întăririi identităţii comune, europene, inclusiv prin dezvoltarea educaţiei pentru cetăţenie europeană, este posibil ca acesta să implice să fie coordonat la nivelul Uniunii şi printr-o structură responsabilă, activă, poate chiar o agenţie care să îşi asume acest rol.

Vă reamintesc că obiectivul cursurilor despre Uniunea Europeană a fost propus pe agenda europeană de Victor Negrescu, în cadrul Programului Preşedinţiei României la Consiliul UE. Şi tot în acest scop, eurodeputatul social-democrat a iniţiat o petiţie împreună cu PES activists România. Acest demers s-a bucurat de susţinerea a peste 20.000 de persoane, printre care mă număr şi eu, în calitatea mea de preşedinte al Consiliului Naţional PES activists România.

Altfel spus, paşii incipienţi au fost de multă vreme făcuţi în această privinţă, iar acum aşteptăm doar votul final de la nivelul Parlamentului European, prin care va fi confirmată lărgirea orizonturilor cunoaşterii şi prin prisma asimilării educaţiei civice privind Uniunea Europeană.