Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Progrese pentru independenţa energetică"

În urma deciziei Federaţiei Ruse de a invada Ucraina, întreaga comunitate internaţională s-a mobilizat politic, economic şi militar. Uniunea Europeană a direcţionat fonduri pentru ajutor umanitar, dar şi, pentru prima oară, pentru achiziţionarea şi distribuirea de armament soldaţilor din Ucraina, în vederea apărării propriei populaţii.

Totodată, mecanismul de extindere a membrilor blocului european a fost reactivat după o lungă perioadă de stagnare. Şi NATO şi-a asumat perspectiva primirii de noi membri, state până acum neutre, dar care vor să se alăture eforturilor europene de a forma o reţea de apărare rezilientă împotriva ţărilor agresive. Tendinţele expansioniste ale Kremlinului au provocat o criză umanitară fără precedent, dar şi economică şi energetică, forţând statele europene democratice să conceapă strategii de obţinere a independenţei faţă de gazul rusesc. România s-a alăturat şi ea acestei provocări şi am încercat să găsim cea mai fezabilă alternativă în acest sens, astfel încât românii să nu resimtă acut tranziţia din punct de vedere financiar.

Executivul European a iniţiat un plan, "REPower EU", prin care s-ar obţine reducerea cât mai rapidă a dependenţei de importurile de energie din Federaţia Rusă şi mărirea ponderii consumului de energie regenerabilă la 45% până la finalul deceniului.

Mai precis, se va dubla capacitatea de producţie de energie fotovoltaică în următorii cinci ani. Toate clădirile firmelor şi instituţiilor publice, inclusiv cele existente, vor fi obligate să-şi monteze panouri solare pe acoperişurile lor. Conform datelor publicate de Comisia Europeană, consumul a nouă miliarde de metri cubi de gaze naturale va fi într-adevăr înlocuit până în 2027, urmând ca, din 2029, obligativitatea să fie extinsă şi pentru clădirile rezidenţiale private, dar numai pentru cele nou construite, nu şi pentru cele vechi. Pentru realizarea acestor obiective va fi nevoie de reforme integrale şi de investiţii, acţiuni cu care Guvernul României deja operează şi în care ne-am perfecţionat deja în contextul pandemiei de COVID-19.

Ţara noastră tocmai a adoptat Legea offshore, ce oferă o perspectivă optimistă prin care România poate să devină un exportator şi un partener regional important în acest sens. Aşadar, infrastructura energetică va suferi modificări, în vederea modernizării şi inovării, pentru a atinge standardele europene. Este nevoie de aceste schimbări, întrucât Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz tocmai a anunţat semnarea unui acord cu Fondul de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (3SIIF) la Forumul Economic Mondial de la Davos, ce vizează dezvoltarea unor proiecte de investiţii de 626 milioane euro în infrastructura de gaze naturale pregătită pentru hidrogen în România. Transgaz a susţinut că rezervele interne extinse de petrol şi gaze naturale ale României construiesc o premisă pentru desfăşurarea unor proiecte ambiţioase. Investiţiile suplimentare în infrastructura de transport a gazelor naturale vor avea rolul de a stimula dezvoltarea economică în regiunea celor "Trei Mări", sprijinind în acelaşi timp securitatea energetică europeană şi tranziţia energetică în această regiune.

O guvernare inteligentă şi asumată înseamnă găsirea de oportunităţi pentru progres şi dezvoltare în fiecare situaţie. Am reuşit până acum să demonstrăm că putem valorifica şi situaţiile de criză în care economia este cea mai puternic afectată. Vom urma aceeaşi direcţie de acţiune şi în perioada următoare, investind constant şi progresiv. Cu ajutorul românilor şi pentru români, vom reuşi să ne atingem obiectivele prevăzute în programul de guvernare.