Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România - stat-cheie în soluţionarea crizelor pe plan extern"

Întrucât, din primele luni ale anului curent, atât Europa, cât şi vecinii săi au început să se confrunte, din nou, cu efectele războiului, dar şi cu noi crize declanşate recent, rolul României în plan extern a fost, încă o dată, subliniat. În acest punct, consider că am însuşit cu toţii convingerea că nicio criză nu rămâne izolată şi ajunge să aibă efecte nefavorabile la nivel global.

În primul rând, datorită poziţiei geopolitice ocupate de ţara noastră în cadrul arealului european, putem spune că formăm o zonă "buffer" ce desparte sfera democratică în care Ucraina şi Republica Moldova se luptă în fiecare zi să rămână şi sfera dominată de tendinţele expansioniste ale lui Vladimir Putin. Asistenţa pe care o acordăm Kievului de mai bine de un an, în format multi şi bilateral, precum şi susţinerea Chişinăului de a-şi menţine parcursul început anul trecut şi a se alătura blocului european, constituie dovada dedicării noastre în soluţionarea conflictului ruso-ucrainean.

Mai mult decât atât, ne dorim ca războiul să nu redevină o practică comună în relaţiile internaţionale, scenariu care a definit contextul politic şi militar al secolului trecut. Menţinerea unei poziţii ferme este detrimentală, având în vedere utilizarea extensivă a uneia din armele preferate de război hibrid ale lui Vladimir Putin - fake news. Strategia lui Putin şi-a pierdut de mult elementul surpriză, însă afirmaţiile sale trebuie luate în seamă dintr-un singur considerent - ne atrage atenţia asupra pericolului în care se poate afla Republica Moldova, dacă îi permitem dictatorului rus să destabilizeze blocul european. România este un agent-cheie în acest sens, fiind statul vecin cu Republica Moldova implicat activ în procesul său de democratizare.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut, recent, o vizită oficială la Bucureşti, în care şi-a exprimat clar mulţumirea faţă de ajutorul nostru în momente de maximă sensibilitate, în care conducerea de la Chişinău este supusă şantajului şi ameninţărilor. Când Kremlinul şantaja energetic Moldova iarna aceasta, noi le-am oferit acces la energie electrică şi gaz prin intermediul gazoductului Iaşi-Chişinău. Dacă, la începutul războiului, Republica Moldova era considerată cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei şi cel mai predispus la instabilitate, astăzi, Moldova este mai pregătită în domeniul apărării, investind în consolidarea capacităţii sale de apărare datorită ajutorului militar oferit de către ţara noastră. Moldova este mai aproape de independenţa energetică, întrucât România a facilitat accesarea de noi surse de energie. Şi, nu în ultimul rând, Moldova nu a suferit un impact economic de pe urma crizei refugiaţilor din Ucraina, întrucât autorităţile române au creat un traseu de la graniţa Moldovei cu Ucraina, pentru a aduce refugiaţii de acolo direct la frontiera româno-moldovenească.

În cadrul dezbaterii Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu, a exprimat preocuparea ţării noastre cu privire la ultimele planuri ale Federaţiei Ruse de a destabiliza Republica Moldova. Ca şi susţinători ai normelor internaţionale, ne dorim sancţionarea juridică a crimelor de agresiune comise de către soldaţii ruşi. Astfel, ţara noastră s-a alăturat nucleului de state care vor colabora cu Ucraina, pentru a identifica cel mai potrivit temei juridic pentru înfiinţarea unui tribunal în acest sens. Trebuie să stabilim un precedent pentru a descuraja alţi potenţiali agresori să atenteze la încălcarea suveranităţii altui stat.

Mai mult decât atât, am contribuit la rezistenţa Ucrainei împotriva invadatorilor ruşi, prin protejarea celui mai important element definitoriu al statului-naţiune, populaţia. De la începutul războiului, România şi-a deschis larg graniţele celor peste 3,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi am investit în acomodarea lor pe termen scurt, mediu şi lung. Din punct de vedere economic, am facilitat tranzitul a peste 13 milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene către pieţele mondiale. Ucraina nu a rămas izolată în economia europeană şi a reuşit să crească exporturile către statele UE.

În al doilea rând, fiind dedicaţi menţinerii stabilităţii regionale şi identificând gravitatea tragediei care a avut loc în Turcia, Siria şi Liban, am prioritizat acordarea de asistenţă umanitară. Ţările impactate de cutremurele care au avut loc au lansat un apel umanitar către producătorii de medicamente, fiind o nevoie acută de produse farmaceutice şi materiale sanitare. Companiile româneşti Antibiotice Iaşi, Terapia S.A. şi Zentiva S.A. s-au mobilizat şi au răspuns prompt cererii. Medicamentele au fost transportate pe cale aeriană, cu ajutorul Ministerului Apărării Naţionale, conform unei Hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Pe lângă transportul de medicamente, am contribuit semnificativ şi cu materiale esenţiale populaţiei din regiune, dar şi cu resurse umane, prin redirecţionarea echipelor de căutare-salvare ale României în zonele afectate.

Ne-am câştigat respectul pe plan internaţional prin astfel de eforturi şi capacitatea noastră de organizare promptă în situaţii de criză. Comunitatea internaţională este supusă multor riscuri de securitate, unele provocate, altele întâmplătoare. Mobilizarea noastră a produs aceleaşi efecte benefice în ambele cazuri. Fără ajutorul diplomatic, economic, umanitar şi politic acordat Republicii Moldova, aceasta ar fi rămas vulnerabilă în calea agresiunii ruse. Fără asistenţa acordată Ucrainei, refugiaţii nu şi-ar fi găsit un cămin şi condiţii primitoare atât de rapid. Şi fără răspunsul umanitar în cazul cutremurelor de la graniţa Turciei cu Siria, situaţia gravă a populaţiei afectate nu s-ar fi atenuat aşa vizibil.

Suntem în acest moment un actor indispensabil menţinerii stabilităţii regionale şi un partener demn de încredere în soluţionarea şi atenuarea conflictelor. Vom continua acelaşi parcurs şi vom onora toate angajamentele pe care le-am luat în plan extern, demonstrând capacităţile de care România poate da dovadă!