Dezbateri parlamentare

Doamna Manuela Mitrea:

"Integrarea persoanelor de etnie romă în societate"

Conform ultimului recensământ al populaţiei, în România trăiesc 619 mii de persoane ce s-au declarat de etnie romă, fiind a doua cea mai numeroasă minoritate după cea maghiară. Spre deosebire de celelalte etnii, romii se regăsesc pe întreg teritoriul ţării, nefiind concentraţi într-o anumită zonă precum alte minorităţi.

Ca orice minoritate importantă, de-a lungul timpului romii s-au confruntat cu diverse forme de discriminare, iar neintegrarea lor în societate a adus prejudicii atât membrilor etniei, cât şi românilor. În astfel de situaţii, de cele mai multe ori se dă vina pe minoritar, dar o cotă parte din aceasta aparţine şi majorităţii care nu a ştiut să scoată din izolare etnia.

Răspunsurile pe care societatea românească le-a dat acestei probleme au fost totuşi limitate, deşi în ultimii douăzeci şi cinci de ani în România au existat programe care să sprijine comunităţile de romi să se integreze, făcându-se paşi importanţi în această direcţie, mai ales în perioada de pregătire, şi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Un obstacol important în calea integrării romilor îl reprezintă lipsa educaţiei instituţionalizate. Peste 80% dintre tinerii romi cu vârsta cuprinsă între 15 - 18 ani nu mai merg la şcoală, şi astfel un sfert din populaţia romă nu ştie să scrie şi să citească.

Abandonul şcolar în rândul tinerilor romi este cauzat în multe situaţii de sărăcie, multe familii trăind doar din alocaţiile copiilor şi din diverse ajutoare. La aceasta se adaugă şi anumite tradiţii din comunităţile rome, popularizate de către mass-media, căsătoria la vârste foarte fragede fiind una dintre cele mai cunoscute. În aceste condiţii, 10% din tinerele rome au primul copil între 12 şi 15 ani, iar aproape jumătate între 16 şi 18 ani.

În Colegiul numărul 8 din Constanţa există şi alegători romi, care mi-au spus că uneori au de suferit din cauza faptelor unor persoane ce aparţin minorităţii lor. Majoritatea însă, fac eforturi să se integreze complet în societate. De asemenea, mi-au adus la cunoştinţă faptul că nu se pot angaja, deoarece nu sunt mulţi români dispuşi să ia la muncă romi. Deseori, copiii lor sunt batjocoriţi de colegii de şcoală, iar evaluarea performanţelor la învăţătură este uneori diferită faţă de a celorlalţi copii.

Pentru ca o parte din populaţia majoritară să depăşească prejudecăţi şi idei preconcepute, avem nevoie şi de sprijinul mass-mediei care trebuie să popularizeze mai mult faptele bune ale romilor, precum cel relatat săptămâna trecută când, o tânără de 20 de ani din judeţul Buzău, a găsit un portofel pe stradă în care era o anumită sumă de bani şi, în ciuda faptului că provine dintr-o familie numeroasă, extrem de nevoiaşă, care trăieşte din venitul minim garantat, a ales să îl predea poliţiei pentru a fi redat proprietarului.

Integrarea romilor nu este o obligaţie sau o impunere, ci este o necesitate, atât pentru această minoritate, cât mai ales pentru noi, pentru majoritate, necesitatea de a trăi bine, în armonie într-o societate dezvoltată. Este un proces de lungă durată ce necesită un efort colectiv al instituţiilor statului, a mass-media, dar mai ales a oamenilor, români şi romi laolaltă.