Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O scrisoare pierdută"

Susţin azi în plenul Camerei Deputaţilor doleanţele medicilor de familie. Societatea Naţională de Medicină a Familiei a transmis o scrisoare către Preşedintele României, premier, Ministerul Sănătăţii, Senat şi Camera Deputaţilor cu privire la aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 - 2015. Poate ar trebui să-i scrie şi preşedintelui CMR, poate îşi găseşte timp şi pentru această scrisoare pierdută. Până acum nu am văzut nicio reacţie.

În scrisoarea semnată de preşedintele SNMF, Rodica Tănăsescu, asociaţia doreşte să lămurească câteva aspecte în ceea ce priveşte aprobarea pachetelor de servicii.

1. S-a afirmat că există un «monopol» al medicilor de familie în asistenţa medicală. În realitate, nu poate fi vorba de monopol. Încheierea contractelor cabinetelor de medicină de familie cu casele de asigurări urmează un set de reguli stabilite de Ministerul Sănătăţii.
2. S-a afirmat că există o «lacună legislativă» care ar permite «vânzarea listelor de pacienţi». În realitate vânzarea praxisului este reglementată printr-o lege în vigoare din 2006. Este oare considerată această lege o lacună legislativă? Preluarea praxisului este reglementată de Legea nr.95/ 2006 şi de Ordinul nr.1322/2006, fiind o practică absolut normală în orice ţară civilizată şi este în cel mai bun interes al pacienţilor.
3. S-a afirmat că o creştere a numărului de medici aflaţi în concurenţă va duce la creşterea calităţii serviciilor. În realitate, nu se poate utiliza noţiunea de concurenţă cu aceeaşi conotaţie ca în mediile comerciale, deoarece sănătatea nu poate fi considerată o marfă. Este inacceptabil să privim asistenţa medicală ca pe o marfă comercializabilă, şi nu ca pe un serviciu public.
4. S-a afirmat că medicii tineri nu pot intra în sistem. În realitate, cu excepţia marilor oraşe universitare (unde există un surplus de medici), comisiile mixte au identificat peste 429 de localităţi în care se pot deschide cabinete de medicină de familie, dar care rămân neocupate pentru că nu sunt în marile oraşe, ci în oraşe mici şi medii sau în rural. Vă amintim că anul trecut au intrat în rezidenţiat doar 95 de medici pe specialitatea de medicină de familie, că vârsta medie în medicina de familie este de peste 50 de ani şi că, anual, pleacă mult mai mulţi medici de familie în Franţa (vorbim de cei care au deja un praxis) decât produce sistemul.
5. S-a afirmat că modificările incluse în actualul proiect vor aduce «mai multe servicii în beneficiul pacientului". În realitate, bugetul acordat medicinei de familie este fix. Creşterea numărului de servicii raportate duce doar la devalorizarea lor şi la costuri inutile pentru pacient şi medic. Mai mult, opţiunea unui pacient pentru un anumit medic nu este îngrădită (pacientul se poate muta la fiecare 6 luni de pe lista unui medic!). În plus, medicul este limitat la maximum 4 consultaţii pe oră şi la maximum 5-7 ore pe zi, reglementare împotriva intereselor pacientului.
6. S-a afirmat că nu există dovezi privind falimentarea cabinetelor în absenţa unui număr minim de pacienţi. Nu există cabinete medicale care să aibă ca unică sursă de venituri activitatea de medicina familiei şi să poată supravieţui cu mai puţin de 800 de pacienţi înscrişi, decât dacă sunt susţinuţi de unul din marile lanţuri de clinici medicale", se arată în scrisoarea deschisă către înalţii noştri demnitari. Membrii asociaţiei afirmă că ei înţeleg cel mai bine necesitatea reglajelor fine în sistemul sanitar românesc şi tocmai din această cauză înaintează propuneri şi scrisori.