Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Oteşanu:

"PNL desfiinţează salariul minim pentru angajaţii cu studii superioare şi ia în calcul oprirea majorărilor pentru toate salariile!"

Vă prezint o declaraţie făcută în necunoştinţă de cauză de domnul ministru al finanţelor publice, Florin Cîţu: "România este singura ţară din lume cu mai multe salarii minime, iar Constituţia spune foarte clar că există un singur salariu minim. Discriminarea a apărut atunci când au apărut mai multe tipuri de salarii minime".

Domnul Cîţu nu spune adevărul când afirmă că România este singura ţară cu salarii minime diferenţiate. Există state civilizate, precum Germania, care au instituit salarii minime diferenţiate pe ramură de activitate sau pe regiuni. De asemenea, există alte şase state în Uniunea Europeană care au stabilit salarii minim diferenţiate în funcţie de gradul de calificare.

Această abordare comunistă contrazice atât principiile liberale, cât şi mult invocatul principiu al meritocraţiei. Pentru Florin Cîţu, vorba "ai carte, ai parte" este discriminatorie. Această ură împotriva celor cu studii superioare s-a mai manifestat doar în perioada comunistă, când valorile supreme ale societăţii erau centrate în jurul "proletariatului".

Un alt lider al PNL, aşa-zis "expert în domeniul muncii", Dan Vîlceanu, a justificat desfiinţarea salariului minim pentru angajaţii cu studii superioare pe motiv că aceştia nu ar fi bine pregătiţi, întrucât, spune Vîlceanu, "sistemul de educaţie nu produce calitate".

Formula de calcul invocată de PNL are în vedere raportarea salariului minim la inflaţie şi productivitatea muncii. Acest lucru este o aberaţie care avantajează corporaţiile, în detrimentul salariaţilor.

Modalitatea principală de stabilire a salariului minim este prin raportare la salariul mediu pe economie din anul precedent. O astfel de abordare a avut şi PSD, care îşi propunea ca salariul minim să fie adus la nivelul de 50% din valoarea salariului mediu din anul precedent, urmând ca apoi cei doi indicatori să evolueze în tandem.

În statele Uniunii Europene, de regulă, salariul minim reprezintă 45% - 60% salariul mediu.

În formula propusă de PNL, raportată la productivitatea muncii şi la inflaţie, salariul minim ar urma să ajungă la sub 40% din valoarea salariului mediu, ceea ce însemnă condamnarea la salarii mici a 1,7 milioane de români care lucrează în mediul privat şi în sistemul de stat.

Totodată, reprezentanţii PNL au anunţat că iau în calcul îngheţarea salariilor. Îngheţarea anunţată de şeful Cancelariei premierului Orban, ca scenariul cel mai sumbru, înseamnă tăierea unor drepturi, în realitate. Prin vocea lui Dancă, Guvernul Ghilotină ne anunţă că PNL ia în calcul să nu mai majoreze salariile de la 1 ianuarie 2020, conform prevederilor din Legea salarizării, iar majorările prevăzute pentru salariaţii din învăţământ, de la 1 septembrie, nu vor mai fi aplicate. La începutul anului viitor, toate salariile din sistemul bugetar urmau să fie majorate cu 25% din suma rămasă de la intrarea în vigoare a Legii salarizării până la grila din anul 2022. De la 1 septembrie 2020, profesorii şi celelalte categorii de salariaţi din învăţământ trebuiau să primească majorarea până la salariul maxim prevăzut în lege pentru anul 2022, aşa cum s-a procedat şi în cazul medicilor, în 2018.

Un alt efect major negativ al "îngheţării" Legii salarizării este menţinerea unor dezechilibre şi inechităţi pe care această lege urmărea să le elimine treptat. Conform calendarului stabilit în Legea salarizării, fiecare angajat din sectorul public urma să ajungă la nivelul stabilit şi negociat cu sindicatele pe grila cu cele 12 trepte stabilită între salariul minim şi salariul preşedintelui.