Dezbateri parlamentare

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Apel la responsabilitate"

Este pentru prima dată când fac o declaraţie politică de la această tribună. Totuşi, dacă stau bine să mă gândesc, fiecare zi petrecută în dezbaterile din Parlament a fost presărată cu declaraţii politice din partea fostei şi actualei guvernări, aşa că, drept să spun, nu cred că va fi o noutate pentru mine această sesiune. În scurta vreme cât am ocupat funcţia de deputat am avut ocazia să observ calitatea lucrărilor Parlamentului. Am asistat la dezbateri sterile între USL şi PDL pe tema bugetului de stat, am asistat la numeroasele declaraţii făcute pe marginea Statutului deputaţilor şi senatorilor, am asistat la lucrările comisiilor de specialitate cu ocazia audierii ordonatorilor principali de credite din anexele la Legea bugetului de stat pe anul 2013.

Trebuie să recunosc că nu am ajuns la o concluzie foarte pozitivă pe această temă. Şi această concluzie vreau să o împărtăşesc şi cu dumneavoastră, stimaţi colegi, şi cu cetăţenii pe care am ocazia să îi reprezint în Parlament.

Consider că asistăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, la un dialog al surzilor. Fiecare parte participantă la dezbateri îşi prezintă cu foarte multă certitudine punctele de vedere. De fapt, cu atât de multă certitudine încât uită să îndeplinească cea mai elementară regulă a comunicării: ascultarea. Argumentele fostei puteri sunt rapid demontate de actuala majoritate şi viceversa. Superficialitatea în dezbaterea parlamentară mă dezamăgeşte. Din postura de parlamentar nou, la primul mandat, aşteptările mele cred că au fost puţin prea mari.

Fac un apel către dumneavoastră stimaţi colegi. Trebuie să avem proprietatea cuvintelor şi gesturilor pe care le folosim în dezbaterea parlamentară. Fie că vorbim despre senatori şi deputaţi, fie că vorbim despre membrii Guvernului consider că instituţia Parlamentului trebuie să se bucure de respectul cuvenit, indiferent de patosul cu care ne exprimăm discursurile. În opinia mea, aceasta este singura soluţie pentru a îmbunătăţi imaginea şi pentru a spori încrederea în instituţia pe care o reprezentăm.

Responsabilitatea cuvintelor, responsabilitatea faptelor politice constat, cu părere de rău, că lipsesc din comportamentul unor oameni politici care folosesc instituţiile publice dintre cele mai importante pentru democraţie pentru a atinge scopuri mici, politicianiste şi electorale. Nu îmi propun să dau lecţii de conduită sau diplomaţie parlamentară, vreau doar să aduc în atenţia dumneavoastră această problemă care cred că poate fi rezolvată cu puţină bunăvoinţă din partea tuturor taberelor politice, oricât de adânc sunt săpate tranşeele.

Un exemplu concludent în argumentaţia mea îl reprezintă dezbaterea Legii bugetului de stat pe anul 2013. Vă aduceţi poate aminte cât interes a suscitat această lege vitală pentru buna funcţionarea instituţională şi economică din ţara noastră. Eu îmi aduc aminte că la dezbaterea pe anexele Legii bugetului, plenul Camerei Deputaţilor era format din aproximativ 150 de parlamentari. Stimaţi colegi, vă aduc aminte că USL - actuala coaliţie de guvernământ - are 400 de parlamentari, aleşi de către peste 60% din votanţii prezenţi la scrutinul din 9 decembrie.

Amendamentele opoziţiei au fost respinse în bloc, fără o dezbatere reală asupra problemelor existente în teritoriu. Susţinerea amendamentelor de către membrii opoziţiei a părut o simplă formalitate pe care am putea să o înscriem la capitolul "rău necesar". Programul de lucru s-a prelungit nepermis de mult, pentru a servi interesele actualei puteri, care dictau maximă celeritate în adoptarea Legii bugetului.

Consider că această practică este dăunătoare parlamentarismului românesc. Mi-aş dori să ieşim din această paradigmă şi să procedăm diferit, stimaţi colegi, cu restul actelor normative pe care aşteptăm să le dezbatem în Parlament. Să nu uităm că ne aşteaptă acte normative dificile: revizuirea Constituţiei, reforma sistemului electoral şi reforma administrativă şi regionalizarea sunt doar câteva dintre acestea.

Fără o dezbatere reală, bazată pe argumente solide şi mai ales pe ascultarea oponenţilor politici, nu văd cum putem ajunge la un numitor comun de larg consens politic, condiţie absolut necesară pentru adoptarea actelor normative enumerate mai devreme. Alternativa cred că este o perpetuă demolare a sistemului legislativ românesc. Avem nevoie de constanţă în actul de guvernare, avem nevoie, sau mai bine spus aveţi nevoie de părerile opoziţiei, stimaţi colegi, pentru că numai astfel cred eu că ne putem numi cu adevărat parlamentari în Parlamentul României.

Şi cum cred că puterea exemplului este cea care contează, mă angajez în faţa dumneavoastră să îmi desfăşor activitatea parlamentară pe exact aceste coordonate: responsabilitate, decenţă şi respect.