Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Balan:

"100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara-mamă"

Ieri, 27 martie, toţi cei cu sânge de român am sărbătorit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara-mamă, România. În urmă cu un secol, Sfatul Ţării făcea primul pas important spre ceea ce urma să fie România Mare, proclamând următoarele: "În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei, România."

Destinul tragic al neamului nostru a făcut ca mama ţară să-şi vadă copiii lângă ea numai pentru o scurtă perioadă de vreme, după care istoria nedreaptă a celui de-al Doilea Război Mondial i-a rupt de la sân pe pruncii ei dragi. Cine oare se îndoieşte de faptul că Ţara-mamă plânge şi astăzi de dorul pruncilor ei? Cine oare se îndoieşte că prin braţele românilor de peste Prut trece tot un sânge de român? Cine oare ar mai putea să nege vreodată că români, basarabeni, bucovineni, dobrogenii de sud sau românii din Voivodina sunt cu toţii acelaşi neam?

Mult prea multă vreme politicienii români şi-au consumat energiile în lucruri mărunte, pe care vremea le-a măturat şi nimic nu a rămas în urmă. Mult prea multă vreme politicienii nu şi-au concentrat eforturile, prin consens politic, asupra a ceea ce este mai important pentru români şi pentru România. Nu vreau să cred că aţi uitat cu toţii cât s-a luptat Ştefan să ţină Moldova unită! Câţi dintre fii acestei ţări au îngrăşat ogoarele cu jertfa lor supremă? Nu vreau să cred că aţi uitat "pohta" lui Mihai Voievod Viteazul, de a-i vedea pe toţi fraţii români laolaltă, nedespărţiţi de ziduri şi de graniţe vremelnice. Domnii ţărilor româneşti ne-au arătat întotdeauna calea cea dreaptă - unirea tuturor românilor.

Unirea cu Basarabia a fost primul pas istoric spre înfăptuirea Marii Uniri. Or, astăzi, la aceste momente de sărbătoare, vedem că Unirea cu Basarabia nu este doar un vis frumos, trăit în urmă cu 100 de ani, ci este visul pe care îl au tot mai mulţi români de pe o parte şi de cealaltă a Prutului. În Basarabia, aproximativ 120 de localităţi au adoptat deja declaraţii unioniste, în care şi-au pus pe hârtie visul de veacuri al descălecătorilor Moldovei - Unirea cu Ţara-mamă. Nu este decât expresia a ceea ce doresc şi simt inimile a mii de moldoveni. Aceleaşi simţăminte le avem şi noi, cei din Ţara-mamă, care i-am primit cu braţele deschise pe cei care îi reprezintă pe unionişti.

Partidul Naţional Liberal, prin vocea preşedintelui Ludovic Orban, a dat semnalul cel mai clar din rândul tuturor partidelor politice din România, spunând că Ţara-mamă este pregătită să-şi primească copilul acasă şi trebuie să facă mai mult şi mai concret pentru copilul său, decât simple declaraţii politice. Am apreciat foarte mult poziţia preşedintelui PNL, căci Marea Unire este opera unor lideri politici vizionari, tot membri ai Partidului Naţional Liberal, care au îndrăznit să viseze la un popor român unit, nu numai prin istorie, valori, cultură, religie şi limbă, ci şi nedespărţit de frontiere desenate vremelnic peste popoare, peste familii şi fraţi.

Vreau să fac un apel la parlamentarii din majoritatea PSD, care, nu foarte demult, se lăudau că sunt "mândri că sunt români". Oare vă mai menţineţi această titulatură? Dacă da, atunci vă rog să lăsaţi la o parte orice obstacol politic mărunt, orice orgoliu prostesc şi haideţi să vă alăturaţi unui demers pentru istorie! Haideţi să secăm Prutul, pentru că dacă vom vrea, vom putea! Basarabia are astăzi, mai mult ca niciodată, nevoie de sprijin de la românii din Ţara-mamă. Este cu un pas în Uniunea Europeană şi nu va izbândi decât cu ajutorul nostru. Haideţi să lăsăm faptele să vorbească despre noi, haideţi să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor pe care le au românii de la aleşii lor, indiferent de care mal al Prutului am vorbi!