Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2024
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/2024
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2024 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2024
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.46 | Dan-Constantin Şlincu - declaraţie politică intitulată "Românii trebuie să ştie că, din cauza guvernărilor de dreapta, România riscă să plătească prejudicii de miliarde de euro!"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Românii trebuie să ştie că, din cauza guvernărilor de dreapta, România riscă să plătească prejudicii de miliarde de euro!" Fostul premier Cioloş, alături de ceilalţi premieri de dreapta sunt principalii vinovaţi pentru situaţia critică în care se află România în litigiul internaţional privind exploatarea minieră de la Roşia Montană. Când a aprobat includerea în Patrimoniul UNESCO, Cioloş a ştiut că decizia lui îi va putea obliga pe contribuabilii români la plata unor prejudicii uriaşe ce ar fi putut fi evitate. La fel de vinovaţi sunt Ludovic Orban şi USR, care s-au opus retragerii cererii de la UNESCO, ştiind că astfel vor lovi în interesele României, în litigiile cu firma care avea dreptul de exploatare. A apărut dovada că, atunci când a aprobat înscrierea perimetrului de la Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO, Dacian Cioloş a ştiut că va expune România şi pe cetăţenii români la un risc uriaş de a plăti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanţelor, avocaţii care apărau cauza României atrăgeau atenţia că există un risc semnificativ ca România să fie obligată să plătească unele compensaţii substanţiale, dacă premierul va decide includerea perimetrului în Patrimoniul UNESCO. Deci, Cioloş a avut pe masă avertismentul de specialitate că decizia sa îi va putea împovăra pe români la plata unor daune uriaşe! Dacă România pierde procesul, Cioloş este principalul vinovat! Dar, alături de el, sunt responsabili şi Orban, Cîţu şi USR. Din documentul oficial transmis ministrului finanţelor, Anca Dragu - "În plus, aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepţia Tribunalului asupra comportamentului României şi capacitatea de a se apăra împotriva pretenţiilor reclamanţilor. Există, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensaţii substanţiale către reclamanţi". Un alt moment cheie în procesul dintre România şi firma Roşia Montană Gold Corporation a fost atunci când UNESCO a cerut ţării noastre să implementeze anumite recomandări, pentru a da curs cererii de includere a Roşiei Montane în patrimoniul universal. Una dintre recomandări era stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră în zonă. Implementarea acestei măsuri echivala practic cu recunoaşterea de către România că încalcă dreptul de exploatare obţinut anterior de RMGC, ceea ce va afecta dramatic cursul procesului la Tribunalul Internaţional. Ministrul finanţelor de atunci, Alexandru Nazare, a prezentat în Guvern evaluarea avocaţilor că, dacă se va lua această măsură, România ar putea fie obligată să plătească un prejudiciu cuprins între 0,5 şi peste 3,5 miliarde dolari. Cu toate acestea, premierul Cîţu şi fostul ministru al culturii, Bogdan Gheorghiu, dar şi miniştrii USR au ignorat avertismentele şi au dat curs recomandării UNESCO, ştiind bine că prin această decizie riscă să-i împovăreze pe contribuabilii români la plata unor daune uriaşe. PSD nu pune în discuţie nici oportunitatea şi nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roşia Montană. Problema în cauză este că statul român, prin Guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament pe care Cioloş, Orban şi USR l-au încălcat cu bună ştiinţă, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă. Rezolvarea corectă ar fi fost de a negocia situaţia cu firma care primise acest drept din partea statului român. Nici PSD nu a fost mulţumit cu angajamentele asumate de Ghinea şi USR, prin PNRR. Dar, fiind un angajament al României, nu l-a încălcat, ministrul muncii de la acea vreme, Marius Budăi, a deschis negocierile cu cei din Comisia Europeană, iar ulterior premierul Ciolacu a obţinut, prin acord cu Comisia Europeană, eliminarea pragului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. |


