Claudia Boghicevici
Claudia Boghicevici

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 septembrie 2013

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.111/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 septembrie 2013

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.47 Claudia Boghicevici - declaraţie politică: - "România trebuie să aibă în vedere atragerea de finanţare europeană pentru creşterea calităţii serviciilor de asistenţă socială";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Doamna Claudia Boghicevici:

"România trebuie să aibă în vedere atragerea de finanţare europeană pentru creşterea calităţii serviciilor de asistenţă socială"

Aş vrea să vă aduc în atenţie problematica foarte delicată a serviciilor de asistenţă socială din România. Voi începe prin a face referire la aspectele pozitive, şi anume la evoluţiile din ultimii ani în ceea ce priveşte acest domeniu. România a reuşit să îşi dezvolte semnificativ capacitatea instituţiilor de a presta servicii sociale. În ultimii ani s-au construit numeroase centre de zi, centre de noapte, adăposturi pentru victimele violenţei în familie. La nivelul instituţiilor publice s-au realizat elemente de accesibilitate ale mediului fizic, în special, iar personalul din domeniul asistenţei sociale se perfecţionează şi specializează continuu. Serviciile de asistenţă socială au depăşit sfera instituţională a statului, iar ONG-urile şi-au dezvoltat capacitatea de a oferi aceste servicii, venind în sprijinul instituţiilor.

Cu toate acestea, avem în faţă un lung drum de parcurs până la atingerea calităţii serviciilor de asistenţă socială prestate la nivelul statelor UE. Datorită faptului că din punct de vedere instituţional principalii prestatori de servicii sunt DGASPC-urile sau SPAS-urile locale care aparţin în general oraşelor, mediul rural rămâne izolat şi privat de anumite tipuri de servicii specializate sau chiar de cele primare. Mai mult, accesul persoanelor cu handicap la mediul fizic, mediul informaţional şi comunicaţional rămâne redus chiar şi în mediul urban. Sunt necesare investiţii majore în domeniul transportului şi călătoriei, adaptarea trecerilor de pietoni prin semnalizarea vizuală şi sonoră la intersecţiile cu trafic intens, pavaj tactil, sau pentru adaptarea tuturor clădirilor oraşelor.

Principala "dizabilitate" a sistemului de asistenţă socială din România, şi în special a serviciilor de asistenţă socială, rămâne, însă, subfinanţarea acestuia. Cheltuielile sociale în România au reprezentat 17,6% din PIB, mult sub media UE, de 29,4%. Mai mult, ponderea foarte redusă a cheltuielilor aferente serviciilor sociale în PIB, plasează România pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte acest indicator. Gradul de ocupare din sector este 4% în România, faţă de 9,6% la nivelul UE. Astfel, în România avem 5.000 de asistenţi sociali activi, dintre care aproape 3.500 înscrişi în Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali. Această cifră raportată la populaţia României de 21.5 milioane locuitori, înseamnă un asistent social la 4.300 locuitori. În ţări precum Suedia media este de 1 la 300, în Marea Britanie de 1 la 600, iar în Italia media e de 1 la 1.600 de locuitori. Fac precizarea că toate aceste date se regăsesc în Analiza Socio-Economică pentru programarea financiară 2014-2020, document publicat de Ministerul Muncii.

ca aleşi în forul legislativ al ţării trebuie să avem în vedere nevoia îmbunătăţirii continue a cadrului legislativ. Salut pe această cale iniţiativa colegilor mei din PDL, de modificare a Legii nr.448/2006, în vederea introducerii prevederii alocării distincte în bugetele locale a sumelor necesare salarizării asistenţilor sociali, precum şi a celei referitoare la evaluarea la domiciliu a persoanelor cu handicap care nu se pot deplasa.

În acelaşi timp, consider că ţara noastră trebuie să fructifice la maximum fondurile europene destinate domeniului social, prin construirea unei scheme solide pentru perioada 2014-2020 în care serviciile sociale să fie direct beneficiare ale unei linii de finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Fac apel pe această cale la toţi decidenţii politici, precum şi la reprezentanţii Guvernului, de a avea în vedere alocarea unei linii financiare POSDRU pentru serviciile de asistenţă socială, în contextul celei de a treia reuniuni din cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei Europene, programată la începutul lunii octombrie, şi care va fi urmată de transmiterea celui de al doilea proiect al Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, programat pentru începutul lunii noiembrie a acestui an. Acest lucru ar asigura domeniului serviciilor sociale o sursă sigură de finanţare, independentă de evoluţiile bugetului naţional.