Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel Itu:

"Eveniment aniversar pentru toţi românii care îşi iubesc ţara - 142 de ani de la naşterea lui Alexandru Vaida-Voevod"

Prinşi în vâltoarea cotidiană, nu mai găsim răgazul de a ne aminti de cei care au scris istoria acestei ţări, şi mă refer aici la marile figuri ale politicii româneşti. Cred, însă, că este un exerciţiu necesar. Vreau să reţin atenţia, pentru câteva minute, evocând personalitatea şi activitatea unui mare om de stat, un transilvănean care a trasat conturul României - Alexandru Vaida-Voevod.

La sfârşitul acestei luni, în 27 februarie, se împlinesc 142 de ani de la naşterea acestui mare patriot, care, cu mândrie o spun, a fost dat României de zona Dejului, zonă din care mă trag şi eu şi pe care o reprezint astăzi în Parlament.

Alexandru Vaida-Voevod a văzut pentru prima dată lumina zilei în satul Olpret (Bobâlna de azi) din judeţul Cluj, aflat la o distanţă de câţiva kilometri de oraşul Dej. Provenit dintr-o veche familie românească, înnobilată, motiv pentru care i s-a adăugat la nume şi titlul de Voevod, tânărul Alexandru s-a afirmat încă din anii studenţiei ca un susţinător al mişcării naţionale a românilor transilvăneni, urmând exemplul tatălui său, Dionisie Vaida, care a sprijinit material şi moral acest crez.

Un moment important în parcursul său politic a avut loc în anul 1893, când a luat parte, la Sibiu, la Conferinţa Naţională a Partidului Naţional Român, partid de care şi-a legat destinul. La Conferinţa de la Sibiu s-a hotărât elaborarea unui "Memorandum" al românilor, adresat împăratului de la Viena. "Memorandumul" a fost redactat pentru a susţine revendicările românilor din imperiu şi a denunţa politica de asuprire naţională şi intoleranţa practicată de guvernul de la Budapesta. Alexandru Vaida-Voevod a asistat la elaborarea proiectului de către Iuliu Coroianu în casa bunicului său, prefectul de Năsăud, Alexandru Bohăţiel, un apropiat al lui Avram Iancu. Împăratul Franz Joseph a refuzat să acorde o audienţă delegaţiei, iar semnatarii şi conducătorii acţiunii au fost trimişi în judecată. Bătălia a fost pierdută, însă nu şi războiul!

Crescut în spiritul dreptăţii şi al libertăţii naţionale, Alexandru Vaida Voevod va continua, de-a lungul carierei sale politice, în special ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, să militeze pentru unirea Transilvaniei cu România, consecvenţa şi abilităţile sale politice fiind răsplătite în 1 decembrie 1918, dată care marchează acum Ziua noastră Naţională.

Cu emoţie amintesc că transilvăneanul, clujeanul din Bobâlna - Alexandru Vaida-Voevod a avut o contribuţie deosebit de importantă la înfăptuirea Marii Uniri. Omul politic căruia îi închin acest moment a citit, în Parlamentul din Budapesta, rezoluţia Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, prin care s-a hotărât ca naţiunea română din Austro-Ungaria, "liberă de orice înrâurire străină", să-şi aleagă "aşezarea ei printre naţiunile libere". Cuvinte care în acele timpuri cereau un mare curaj, cuvinte ce puteau costa viaţa!

Citirii documentului i-a urmat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, în 1 decembrie 1918, unde cei 1228 de delegaţi aleşi ai românilor "din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească" au votat Rezoluţia Unirii. După acest eveniment istoric, Alexandru Vaida-Voevod devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat şi s-a numărat între cei patru delegaţi ardeleni care au adus regelui Ferdinand I Rezoluţia Unirii pentru a fi ratificată. În noua Românie, întregită, Alexandru Vaida-Voevod va juca un rol extrem de important, ocupând funcţii înalte în stat, inclusiv cea de prim-ministru, reformând principalele instituţii ale statului.

La aproape un secol şi jumătate de la naşterea sa, acest excepţional om politic şi patriot român transilvănean, excelent diplomat, care a crezut în destinul nostru european este, cu siguranţă, un model pentru orice politician ce doreşte binele ţării!