Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Rezultatele slabe la simularea evaluării naţionale - lipsă de motivare sau lipsă de pregătire?"

Ca în fiecare an, elevii claselor a VIII-a s-au confruntat şi de această dată cu simularea evaluării naţionale. Din nefericire, în comparaţie cu promovabilitatea de anul trecut la examenul propriu-zis de evaluare naţională, care a fost de 75,89%, anul acesta doar 48,8% dintre elevii prezenţi au obţinut medii peste 5 la simularea evaluării naţionale.

Astfel, la Limba română prezenţa a fost de 95,4%, iar dintre elevii care au luat parte la simulare, 66,95% au obţinut note peste 5. Situaţia este mult mai gravă în ceea ce priveşte Matematica, întrucât, deşi prezenţa a fost de 95,2%, doar 30,4% au obţinut note peste 5.

Pe judeţe, cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în municipiul Bucureşti - 64,21%, Brăila - 60,42% şi Cluj - 59,18%. Totodată, prezenţa elevilor la examene a fost în aceste judeţe de peste 95%.

La polul opus, cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în Călăraşi - 34,18%, Caraş-Severin - 36,28% şi Tulcea - 37,95%, existând şi în aceste judeţe o prezenţă de aproximativ 90%.

În ceea ce priveşte situaţia pe discipline, cel mai ridicat procent la Limba română este în Bucureşti (81,23%), iar cel mai scăzut procent s-a înregistrat în Harghita (38,72%). La Matematică, cel mai ridicat procent este tot în Bucureşti (46,38%), iar cel mai scăzut procent este în Caraş-Severin (19,33%).

Ceea ce este de-a dreptul alarmant este că în Dolj au existat patru unităţi de învăţământ unde niciun elev nu a reuşit să obţină media 5 la simularea evaluării naţionale.

Rezultatele extrem de slabe obţinute de elevii claselor a VIII-a indică un nivel foarte scăzut de pregătire a elevilor, ţinând cont de faptul că subiectele au fost concepute pentru un nivel mediu, tipic oricărei evaluări. Cea mai importantă întrebare care ar trebui să fie luată în considerare este dacă aceste teste au la bază o lipsă semnificativă de motivare sau o lipsă de pregătire.

Ţinând cont că astfel de simulări au ca scop atât familiarizarea elevilor cu rigorile unor evaluări naţionale, cât şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar, acestea trebuie, pe de o parte analizate la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ, iar pe de altă parte, trebuie trase semnale de alarmă acolo unde este cazul şi adoptate măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

De asemenea, consider că implicarea părinţilor prin explicarea situaţiei fiecărui elev şi a măsurilor ce trebuie luate pentru a îmbunătăţi performanţele şcolare este o parte esenţială în procesul de obţinere a unor medii cât mai bune care să asigure elevului un loc la liceul dorit de acesta, deoarece media generală la evaluarea naţională are o pondere de 75% la admiterea la liceu, în timp ce media generală de absolvire are o pondere de 25%.