Dezbateri parlamentare

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Moment istoric - PSD a convins Comisia Europeană să continue finanţarea pentru aproximativ 3000 de proiecte"

Diplomaţia românească are din nou şanse foarte mari să scrie istorie nu dar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreg traiectul Uniunii Europene. Unul dintre colegii noştri de la PSD, europarlamentarul Victor Negrescu, a reuşit prin intermediul unui demers de-al său nu doar să convingă celelalte state comunitare şi conducerea Comisiei Europene despre oportunitatea folosirii în întregime a tuturor fondurilor destinate exerciţiului financiar 2014-2020, ci şi să ofere o nouă perspectivă clasei politice româneşti la nivelul UE, amintind de anvergura pe care au avut-o oamenii politici în debutul secolului trecut. Nu sunt deloc cuvinte mari, ci vă vorbesc despre un succes răsunător, dar, din păcate, destul de uşor trecut cu vederea de unele media. Însă nu şi de România, cât şi de celelalte state care se vor bucura, în continuare, de asigurarea finanţării europene pentru planurile lor graţie iniţiativei colegului nostru social-democrat!

Aproximativ 3000 de proiecte naţionale importante, derulate cu finanţare europeană, riscau să nu mai fie finalizate, potrivit unui anunţ recent al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş. Conform acestuia, România s-a aflat în pericol să piardă peste 10 miliarde de euro, bani europeni, din cauza blocajelor şi a restricţiilor provocate de pandemie, dar şi de războiul din Ucraina, şi să rămână şi cu investiţiile nedefinitivate. Însă, graţie scrisorii colegului nostru de la PSD, eurodeputatul Victor Negrescu, adresată Comisiei, agreată şi semnată şi de alţi eurodeputaţi din mai multe ţări europene, doamna Ursula von der Leyen a precizat că susţine soluţiile noastre pentru salvarea proiectelor întârziate şi a fondurilor necheltuite din perioada financiară 2014-2020. Mai mult, şefa Comisiei Europene s-a angajat să identifice soluţii care să asigure un echilibru între proiectele prinse în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, necesitatea de a începe noua programare financiară şi răspunsul la crizele pe care le traversăm.

Comisia Europeană a confirmat, prin intermediul răspunsului său, faptul că am reuşit să ridicăm această problemă a necesităţii de a salva fondurile şi proiectele din perioada 2014-2020 la cel mai înalt nivel. Concret, Executivul european intenţionează să introducă măsuri suplimentare pentru continuarea proiectelor transfrontaliere cu Ucraina şi Republica Moldova, întârziate din cauza războiului, dar şi să facă o analiză a impactului generat de acest război, costurile şi efectele prelungirii perioadei de implementare şi posibilitatea creării unui cadru mai flexibil, precum şi extinderea acestuia pentru fazarea proiectelor către exerciţiul financiar 2021-2027, astfel încât ele să fie finalizate cu finanţare europeană.

Desigur că trebuie să admitem acum cu toţii că este nevoie şi de un demers organizat din partea statelor membre care să arate efectiv impactul pandemiei şi al războiului asupra implementării proiectelor şi să solicite executivului european măsuri clare pentru salvarea respectivelor proiecte şi fonduri. Însă, indiferent de cursul viitor, această realizare istorică pentru clasa politică românească trebuie apreciată şi chiar poziţionată ca exemplu de practici politice şi diplomatice externe, demne de urmat şi de alţi colegi, indiferent de coloratura sau familia politică din care fac parte.

Dragi colegi, reuşita noastră este cu adevărat una istorică având în vedere şi faptul că adoptarea Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în decembrie 2020, a fost rezultatul unui proces de dezbateri şi negocieri care s-au întins pe o durată de aproape 7 ani. Ca să înţelegeţi mai bine atât dumneavoastră, cât şi restul românilor amploarea acestui demers al PSD, vă voi menţiona cât mai succint posibil etapele prin care a trecut CFM, destinat următorilor şase ani, şi condiţiile de definitivare a sa.

Primele discuţii legate de CFM post 2020 au debutat încă de la începutul perioadei de programare 2014-2020. Ca răspuns la nemulţumirea unor state membre faţă de alocările primite pentru 2014-2020, a fost creat Grupul de Experţi la nivel Înalt pentru reforma surselor proprii, aceasta fiind una din condiţiile care a stat la baza acordului politic pentru adoptarea CFM 2014-2020. Dialogul pe marginea CFM 2021-2027 a continuat şi a fost integrat în contextul mai larg al dezbaterilor privind Viitorul Uniunii Europene, lansate prin Declaraţia de la Bratislava, în 2016, şi al acordului privind Brexit-ul.

Contribuţiile şi ideile exprimate cu privire la CFM 2021-2027 au fost numeroase şi au avut ca sursă atât instituţiile şi organismele consultative ale Uniunii, cât şi actorii relevanţi (stakeholders). Ca urmare a acestui proces de consultare publică, Comisia Europeană a prezentat, în mai 2018, prima propunere privind CFM post 2020. Această propunere a suscitat o serie de dezbateri aprinse şi divergenţe, atât la nivelul instituţiilor comunitare, cât şi la nivelul statelor membre. Propunerea iniţială a Comisiei Europene din mai 2018, intens criticată de Parlamentul European, a fost revizuită în luna februarie 2020, în contextul consensului politic privind Pactul Ecologic European/"Green Deal" cu scopul să creeze condiţiile introducerii Fondului pentru o Tranziţie Justă. Acest nou instrument vine să sprijine tranziţia regiunilor şi statelor membre afectate de realizarea obiectivelor de neutralitate climatică. Confruntată cu efectele pandemiei COVID-19, Comisia Europeană a amendat încă o dată propunerea CFM în mai 2020, consolidând resursele din CFM 2021-2027, estimate la acel moment la nivelul a 1.100 miliarde de euro, cu resurse suplimentare rezultate prin crearea instrumentului temporar de redresare economică NextGeneration EU (NGEU), cu o alocare estimată de 750 miliarde de euro. Primele semne ale unui acord politic asupra CFM 2021-2027 consolidat de NGEU au putut fi identificate abia după Consiliul European din 21 iulie 2020. În noiembrie 2020, se ajungea la un acord politic între Parlamentul European şi Consiliu, dar acordul final va fi formalizat abia în decembrie 2020. Acordul politic din 11 noiembrie 2020 a fost obţinut cu condiţia prefigurării propunerilor Consiliului European din iulie 2021 pentru fiecare din cele 7 linii ale CFM, în condiţiile unor ajustări specifice treptate, respectiv suplimentării creditelor de angajament, ale bugetului CFM pentru o serie de programe cu 15 miliarde de euro. Versiunea aprobată a CFM 2021-2027 cuprinde o majorare treptată, ajustări specifice sub formă de suplimentări credite de angajament, a bugetului CFM cu 11 miliarde de euro pentru programele Orizont Europa, InvestEU, EU4Heath, Erasmus+, Europa Creativă şi Fondul pentru gestiunea integrată a frontierelor.

Într-un cuvânt, toate aceste demersuri şi negocieri au constituit o adevărată epopee europeană, care ne va determina viaţa,cel puţin, şi pentru următorii şase ani.