Dezbateri parlamentare

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Obligaţiile şi drepturile cu care putem combate criza energetică la nivel naţional"

"Riscă românii fără venituri să petreacă iarna în frig?" - este una dintre întrebările care ne preocupă pe noi, social-democraţii. Aceeaşi îngrijorare ne-am exprimat-o în spaţiul public privind parametrii neconformi şi de-a dreptul ruşinoşi pentru o capitală europeană, cu care bucureştenii sunt trataţi sau, şi mai corect spus, la care sunt condamnaţi de către administraţia dezastruoasă a primarului general, Nicuşor Dan.

PSD le-a înaintat, constant, soluţii fezabile pentru aceste probleme majore partenerilor de guvernare. Deşi am insistat, încă din vară, în privinţa reglementării pieţei de energie, nici până în acest moment această propunere a noastră nu a fost tratată cu suficientă responsabilitate şi prioritate. De asemenea, PSD a sărit şi în sprijinul milioanelor de familii cu venituri reduse din mediul urban mic şi din cel rural, care nu îşi mai permit achiziţionarea lemnului necesar pentru încălzirea locuinţelor. Alături de colegii mei social-democraţi, i-am solicitat public ministrului mediului să explice de ce nu implementează răspunsul nostru valid la această problemă şi să ia măsurile necesare ca oamenii, în special cei cu venituri reduse, să poată găsi şi cumpăra lemne la preţuri corecte şi avantajoase.

Plafonarea preţurilor pentru lemnul de foc a determinat situarea considerabilă a acestora sub costurile cu care este comercializat pe piaţă acest tip de combustibil. În aceste condiţii, comercianţii refuză tranzacţiile cu lemne de foc, brichete sau peleţi, pe motiv că pierd bani. Cu alte cuvinte, mecanismul promovat de Ministerul Mediului îşi dovedeşte limitele!

Acum este evident că se impune intervenţia Guvernului şi corectarea legislaţiei, astfel încât această procedură să devină cu adevărat funcţională şi să producă efecte în mod real. Dar, în ciuda obstinaţiei cu care a fost refuzată tacit rezolvarea, pe care a prezentat-o până acum PSD pentru acest impediment major, suntem gata să contribuim cu soluţii, astfel încât să dezamorsăm această criză subsidiară celei energetice, dar care se poate amplifica grav. Pe lângă neajunsurile inumane pe care le-ar putea provoca celor aproximativ 3.000.000 de familii de români care se încălzesc şi se spală utilizând lemne de foc, şi furtul din păduri are şanse crescute să redevină un fenomen cu un impact negativ foarte mare pentru un orizont suficient de larg de timp.

Vă mărturisesc că aceste două probleme majore, cu care ne putem confrunta în scurt timp, vor avea efecte şi asupra locuitorilor judeţului Ialomiţa, judeţ pe care îl reprezint aici, în Parlament. Pe de o parte, majoritatea locuinţelor din mediul rural folosesc acest tip de combustibil pentru încălzire, cât şi pentru celelalte necesităţi secundare, iar pe de altă parte, codrii din această zonă a Câmpiei Române pot fi reduşi prin tăiere.

Şi pentru că am menţionat anterior, modalităţile PSD de ieşire din acest impas, vă voi prezenta şi perspectiva europeană privind criza energetică şi instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru surmontarea ei.

În contextul războiului din Ucraina, care a declanşat creşterea preţurilor la energia electrică şi la combustibilii fosili, planurile UE de eficienţă energetică s-au accelerat. Majoritatea statelor europene şi-au actualizat strategiile în materie de eficienţă energetică, încercând să-şi urgenteze tranziţia către energia verde şi să se aprovizioneze cu 63% din energia electrică din surse regenerabile, până în 2030.

"Eficienţa energetică pe primul loc" este unul dintre principiile-cheie ale Uniunii Europene, pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă şi la preţuri accesibile. Acest deziderat este dublat de obiectivul ambiţios în materie de eficienţă energetică de 30%, propus de Comisia Europeană, şi care ar trebui atins până în 2030. Mai explicit, în perioada 2021-2030, fiecare ţară din UE trebuie să elaboreze un plan naţional integrat privind energia şi clima, PNIEC, pe 10 ani. Acesta va cuprinde o descriere a modului în care intenţionează să îşi atingă obiectivele în materie de eficienţă energetică pentru acest interval temporar.

La rândul său, şi România trebuie să valorifice toate oportunităţile de reducere a consumului de gaze şi de diminuare a presiunii pe care acesta îl exercită asupra cetăţenilor şi a mediului, chiar dacă este relativ privilegiată în rândul statelor europene, dată fiind dependenţa mai mică de importurile de gaze din Federaţia Rusă. Concomitent, eficientizarea energetică atât pentru clădirile de utilitate publică sau pentru blocurile de locuinţe, cât şi cea prinsă în Programul RePowerEU, consacrat întreprinderilor mari şi IMM-urilor, trebuie nu doar să înregistreze progrese în implementare, ci să ofere cu adevărat rezultate viabile.

Este previzibil că această criză energetică se anunţă să mai dureze câţiva ani, deci soluţiile pentru asigurarea securităţii energetice trebuie gândite pe termen mediu şi lung. În plus, acestea trebuie să răspundă nevoilor de decarbonare a economiei, dar şi să protejeze sistemul energetic de efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice.

Aşadar, este nevoie ca România să regândească sectorul energetic şi dintr-o perspectivă complexă, care să ia în calcul toţi factorii de risc. Previzionarea pe termen scurt, respectiv asigurările date de la Ministerul Energiei strict pentru această iarnă, nu sunt suficiente şi nici potrivite în peisajul Uniunii Europene. Politicile comunitare de mediu şi de siguranţă energetică ţintesc perioade din ce în ce mai lungi, în timp ce actuala conducere a Ministerului Energiei se limitează să liniştească populaţia pentru câteva luni de iarnă... Într-un cuvânt, o antiteză totală şi deloc productivă pentru ţara noastră!