Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.48 | Ioana-Jenica Dumitru - declaraţie politică cu tema "Locuri de muncă noi, menţinerea sub control a preţurilor şi independenţa energetică sunt trei priorităţi necesare pentru administraţia publică centrală"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Locuri de muncă noi, menţinerea sub control a preţurilor şi independenţa energetică sunt trei priorităţi necesare pentru administraţia publică centrală" Campania electorală pune între paranteze dezbaterile despre problemele reale cu care se confruntă românii. Aceasta este o practică pe care am avut din păcate ocazia să o revedem cel puţin o dată la patru ani. În această toamnă, pe lângă întrebarea firească: "cine va fi următorul preşedinte al României?" trebuie să ne impunem să discutăm despre viziunea economică şi socială cu care acest nou preşedinte va veni în următorii 5 ani. Activitatea guvernului rămâne cheia dezvoltării României. Preşedintele are un rol determinant în dezvoltarea ţării, atât timp cât are un executiv cu care poate colabora eficient, pe care să nu-l încurce şi pe care să-l susţină în implementarea măsurilor necesare şi benefice pentru români. Pe lângă întrebarea legată de preşedinte, cred că vine un moment în care trebuie să ne întrebăm cine va fi următorul prim-ministru şi cu ce promisiuni vine acesta în faţa noastră. De aceea, dezbaterea electorală trebuie să aibă o componentă serioasă ce ţine de economie, de locuri de muncă, de energie şi de finanţe. Guvernul a semnat recent contracte de finanţare prin POSDRU. Dezvoltarea resurselor umane se traduce în mod direct prin locuri de muncă pentru cei care aparţin categoriilor defavorizate. Recalificarea la locul de muncă, pregătirea profesională sau reconversia profesională, ca în cazul angajaţilor de la Mechel, sunt pilonii pe care se poate susţine o creştere considerabilă a locurilor de muncă ocupate în România. Susţin fără niciun fel de îndoială investiţiile masive în programele europene care creează noi locuri de muncă şi mă bucur că Guvernul Ponta a reuşit să ajute economia socială prin semnarea documentelor care vor crea, să sperăm, zeci de mii de noi locuri de muncă în ţară. Dacă locurile de muncă sunt o prioritate pentru guvern, în mod cert o altă prioritate ar trebui să fie menţinerea sub control a preţurilor care afectează bugetul familiei. Cunoaştem foarte bine că cei mai mulţi bani din bugetul lunar al românilor se îndreaptă către alimente şi facturi la energie. În acest sens apreciez decizia guvernului de a amâna termenul de liberalizare a preţului la gaze până în 2021. Facturile românilor trebuie să fie ţinute sub control şi ţara noastră trebuie să-şi menţină perspectivele celui mai mic preţ la energie din zonă. Acest guvern dar şi următorul trebuie să rămână conectate la obiectivul de a face ca România să fie independentă energetic, şi, mai mult decât atât, să devină un lider regional din punct de vedere energetic, pentru că avem resursele necesare şi pentru că putem să profităm, alături de Republica Moldova, de aceste resurse. Poate în această cheie ar trebui interpretate şi întâlnirile pe care prim-ministrul Victor Ponta le susţine în SUA cu reprezentanţii companiilor de profil. Poate România să devină cel mai important producător şi distribuitor de energie din regiune? Eu cred că da. Nu în ultimul rând, lupta actualului şi următorului guvern trebuie să se dea cu preţurile. Alimentele din România sunt printre cele mai scumpe din Europa. Nu ne mai putem permite să dezvoltăm o fiscalitate care lucrează împotriva românilor. Dacă state mult mai dezvoltate precum Franţa, Olanda sau Italia îşi permit TVA redus la alimente, de ce nu este posibil acest lucru şi în România? Reducerea TVA-ului la pâine a funcţionat, şi chiar foarte bine, preţuri scăzute cu peste 10% şi evaziune mai mică în sector cu 20%. Avem curajul să introducem această măsură la carne şi la alte alimente de bază, cum ar fi legumele sau fructele? Acestea trebuie să fie angajamentele viitorului guvern al României şi aceste angajamente trebuie să fie luate în această campanie electorală. Este foarte dificil să nu ne gândim că după 16 noiembrie Palatul Victoria nu va fi ocupat de un alt executiv, de un alt premier care îşi va impune propriul model de execuţie bugetară, propriul model de administrare şi gestionare a resurselor. Avem datoria să fim atenţi la ce anume alegem în această toamnă. Susţinerea mea se îndreaptă către echipa care reuşeşte să îndeplinească aceste trei obiective simple: mai multe locuri de muncă, preţuri mai mici şi România pusă la adăpost de capriciile furnizorilor de energie din regiune. |



