Dezbateri parlamentare

Domnul Angel Tîlvăr:

"Migraţia, realitate şi provocare în Uniunea Europeană"

Migraţia este, în acelaşi timp, o realitate şi o provocare prin aspectele sale demografice, politice, economice, culturale şi de acceptabilitate, la nivelul cetăţenilor şi comunităţilor din Uniunea Europeană. Chiar dacă aceste aspecte sunt uneori incomode, ele trebuie să facă obiectul unei analize bazate pe o consultare publică şi instituţională de anvergură.

În perioada 28 - 30 mai, am fost prezent, alături de colegii din Comisiile pentru afaceri europene ale Parlamentului României, la cea de-a LVII-a Reuniune a Conferinţei organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii al parlamentelor UE - COSAC, care s-a desfăşurat la Valetta, Malta.

Cu acest prilej, am exprimat un punct de vedere pe tema migraţiei, cu accent pe chestiunile legate de combaterea contrabandei şi traficului de persoane şi pe necesitatea dezvoltării unei politici umane de returnare şi de readmisie.

Cooperarea integrală şi imediată a imigranţilor cu autorităţile statului gazdă trebuie să fie o precondiţie a unei "politici umane de returnare". Aceasta porneşte de la declararea corectă a datelor de identitate, precum şi a tuturor informaţiilor legate de traseul parcurs şi de structurile ori persoanele cu a căror asistenţă s-a realizat accesul în Uniunea Europeană.

Stăvilirea fluxurilor masive de imigranţi, în mod special de imigranţi ilegali, trebuie să pornească de la descurajarea acestora prin mecanisme care includ creşterea ratei de returnare a celor care nu primesc dreptul de protecţie internaţională.

Totodată, este imperios necesară combaterea contrabandei şi a traficului de persoane, ca instrument esenţial, deopotrivă, din punct de vedere umanitar, dar şi în scopul restrângerii activităţilor de criminalitate organizată şi al îmbunătăţirii securităţii şi ordinii sociale în teritoriile traversate de migranţi. Chiar limitate fiind, sunt de apreciat progresele înregistrate de UE în subminarea modului de acţiune al reţelelor infracţionale care introduc ilegal migranţi, prin intermediul misiunilor militare specifice şi a instituţiilor cu activitate în acest domeniu de interes, aşa cum sunt Europol, Interpol şi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră.

Un fenomen deosebit de grav, care trebuie stopat cu celeritate prin măsuri decisive la nivel european, este cel al operaţiunilor reţelelor infracţionale, cărora le cad victime copiii neînsoţiţi, pe rutele de migraţie.

Contrabanda cu fiinţe umane rămâne însă un mecanism generator de victime şi în cazul utilizării unor căi legale de migraţie de reţelele de traficanţi. Tipologiile acestor victime trebuie cunoscute şi înţelese, iar statutul lor trebuie definit.

Şi în acest scop, Grupul pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, grup înfiinţat în anul 2009, trebuie să activeze în continuare prin monitorizarea instituţiilor competente, audierea actorilor relevanţi la nivel naţional şi prin elaborarea unor rapoarte care să contribuie, ca până acum, la efortul european desfăşurat în această privinţă.

În condiţiile în care Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de ajutoare umanitare şi ajutor pentru dezvoltare, destinate ţărilor de origine din care provin majoritatea migranţilor şi care nu sunt zone de război, acest tip de instrumente nu este suficient. Ele nu pot descuraja fluxul masiv al migraţiei, iar sistemul de azil al UE şi sistemul de acordare a protecţiei internaţionale trebuie reformate şi corelate, astfel încât ciclul imigraţiei ilegale să poată fi stopat.

Totodată, instituirea unui regim de guvernanţă multilaterală pentru migraţia internaţională, negocierile privind readmisia şi returnările, ca şi contracararea, prin metode specifice de comunicare, a popularizării succesului lor, de către imigranţii înşişi, sunt obiective pe care Uniunea trebuie să le aibă în vedere în perioada următoare, pentru ca fenomenul migraţiei să poată fi redus cu succes la un flux controlabil şi acceptabil, în percepţia cetăţenilor europeni.