Emil-Marius Paşcan
Emil-Marius Paşcan

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2019

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/2019
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2019

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.48 Emil-Marius Paşcan - declaraţie politică: "Să evităm cu înţelepciune provocările periculoase pentru statul român, în preajma centenarului Tratatului de la Trianon";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Să evităm cu înţelepciune provocările periculoase pentru statul român, în preajma centenarului Tratatului de la Trianon"

În plină precampanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Ungaria încearcă să stârnească, prin ricoşeu, noi tensiuni interetnice în România, pentru a mobiliza electoratul maghiar în susţinerea UDMR.

În 2 octombrie a.c., Ungaria a depus o solicitare la Consiliul Europei, pe tema presupusei ocupaţii ilegale a cimitirului internaţional al eroilor de la Valea Uzului de către autorităţile locale din Dărmăneşti, solicitând Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei întocmirea unui raport în acest caz.

În solicitare este inclusă, între altele, şi dezinformarea lansată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia monumentul amplasat în memoria eroilor români din necropola băcăuană ar conţine un simbol legionar.

O minciună sfruntată, întrucât simbolurile de la Valea Uzului, reclamate de liderul UDMR ca fiind legionare, sunt în realitate cruci celtice, după cum s-a pronunţat chiar Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel".

În realitate, Consiliul Europei nu are atribuţii, nici competenţe în domeniul cimitirelor militare.

Budapesta forţează însă amplificarea la nivel internaţional a unei probleme de ordin intern a României, ce ţine nemijlocit de politica internă a fiecărui stat.

În paralel, partea ungară refuză şi boicotează orice încercări de dialog pe acest subiect din partea României.

De fapt, demersul ungar urmăreşte translatarea unei probleme litigioase, de natură administrativă, într-una conflictuală, de natură etnică, corelativă sporirii treptate a presiunii în contextual marcării, anul viitor, a centenarului Tratatului de la Trianon.

Pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) sunt publicate dovezi indubitabile privind existenţa eroilor români în necropola din Valea Uzului.

Potrivit documentelor oficiale publicate de ONCE, 11 soldaţi români sunt îngropaţi aici, dintre care 8 identificaţi după nume, iar 3 anonimi. În anul 1934 figurau în cimitir 1.254 de cruci de lemn, cu plăcuţe metalice cu următoarea inscripţie: "erou român", "erou maghiar", "erou german" etc. Până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, erau înmormântaţi în necropolă peste 1.300 de soldaţi căzuţi în ambele deflagraţii.

Între timp, a avut loc o întâlnire la Bucureşti, în data de 26 iunie 2019, între reprezentanţii ONCE şi omologii lor ungari, în vederea identificării soluţiilor pentru onorarea memoriei eroilor de toate naţionalităţile, îngropaţi în cimitir.

Partea română a fost în permanenţă deschisă la dialog, pentru a identifica, într-o manieră constructivă şi echilibrată, soluţii practice care să poată fi acceptate de către întreaga comunitate, română şi maghiară, deopotrivă.

Cu toate acestea, partea maghiară a făcut o serie de declaraţii publice, diseminând informaţii false cu privire la aspectele discutate. În esenţă, oficialii unguri au pus la îndoială caracterul multinaţional al cimitirului, exclusiv în baza unei hărţi, datând din 1917, a unui alt cimitir, care în anii 1926 şi 1944 a fost extins şi transformat în Cimitirul Internaţional al Eroilor "Valea Uzului".

Acesta este ilustrativ "dialogul" româno-maghiar privitor la Valea Uzului, vădit subminat de Budapesta.

Nu este singurul subiect în privinţa căruia buna-credinţă este unilaterală, dinspre partea română, în timp ce oficiali ai Ungariei sunt mai degrabă preocupaţi să genereze conflictualitate, pe care mai apoi s-o amplifice, extrapoleze şi valorifice la nivel internaţional.

În preajma centenarului Trianonului, Ungaria şi UDMR îşi vor înteţi provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, vor ataca susţinut România din interior şi exterior, profitând şi de actuala instabilitate politică destabilizatoare pentru statul român.

Trebuie să fim precauţi şi să evităm cu înţelepciune aceste provocări periculoase pentru ţara noastră.

Aşadar, români şi maghiari nu vă lăsaţi antrenaţi într-un conflict etnic provocat artificial şi neavenit!