Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Consolidarea flancului Estic, metodă de descurajare a Federaţiei Ruse"

Intenţiile lui Vladimir Putin au fost clare încă de la început şi se axează asupra prevenirii scenariului de extindere atât a NATO, cât şi a UE în Europa de Est, fostă componentă a Uniunii Sovietice. Pentru acest obiectiv, conducătorul rus a sacrificat vieţile a mii de oameni, provocând o criză energetică, economică şi umanitară fără precedent, care reverberează în toate colţurile lumii. Această criză multidimensională s-a declanşat pe fondul unui context deja instabil, provocat de pandemia de COVID-19, care a provocat daune încă ireparabile.

Un motiv şi mai mare de îngrijorare pentru comunitatea euroatlantică este anunţul făcut de Kremlin, care indică ambiţia lui Putin de a-şi îndeplini misiunile militare, cu toate că armata ucraineană, cu ajutor extensiv din partea statelor vecine şi a SUA, a reuşit să inducă pierderi considerabile armatei ruse, pierderi care l-au surprins pe liderul rus. În ciuda acestui fapt, rezistenţa din Ucraina nu este de neclintit, iar agresiunea constantă nu face decât să o slăbească şi mai mult şi să conducă la pierderea mai multor vieţi omeneşti. În aceste circumstanţe, Republica Moldova, Georgia şi inclusiv Ucraina au aplicat pentru calitatea de membru al UE, iar Suedia şi Finlanda pentru cea de membru NATO. Astfel de acţiuni au şi un substrat simbolic pe lângă cel pragmatic, şi anume transmiterea unui mesaj de unitate şi susţinere reciprocă în faţa unui inamic comun. Ne străduim să prevenim un alt impact economic major, o perturbare a comerţului internaţional deja profund afectat. De aceea, orice iniţiativă în acest sens reprezintă o contribuţie la strategia comunităţii internaţionale.

La sfârşitul lunii trecute a avut loc aniversarea a 10 ani de funcţionare a Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, ce s-a desfăşurat la Istanbul. Delegaţia României, condusă de Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-a bucurat de prezenţa omologilor săi polonezi, Zbigniew Rau, şi turc, Mevlüt Çavuşoğlu, gazdă a reuniunii. Trilaterala a fost înfiinţată tocmai din cauza comportamentului Federaţiei Ruse în Europa şi a riscului de materializare a tendinţelor sale imperialiste ce pot fi combătute doar prin existenţa relaţiilor politice şi economice strânse dintre statele democratice. Scopul principal de a asigura securitate regională de la Marea Baltică la Marea Neagră nu a fost alterat în vreun fel, ci doar consolidat în cadrul ultimei reuniuni care a avut loc.

În anul 2012 s-a desfăşurat prima reuniune a trilateralei România - Polonia - Turcia, iniţiată în marja Summitului NATO de la Chicago. România a propus o dezvoltare suplimentară a parteneriatelor bilaterale pe care le are cu Polonia şi Turcia într-un format care să permită cooperarea şi schimbul de expertiză, precum şi implementarea de proiecte avantajoase în cele trei state de pe Flancul Estic. Şi în cadrul reuniunii de anul acesta a fost evidenţiată importanţa colaborării aprofundate a celor trei state pe teme de interes comun, preponderent în domeniul securităţii. Subiectul principal al discuţiilor a fost, în mod firesc, agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, dar şi care vor fi temele de interes prioritar de pe agenda NATO şi deciziile care urmează să fie luate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, precum negocierea Noului Concept Strategic.

Dialogul trilateral are un rol aparte în acest context, întrucât potenţează integrarea pe Flancul Estic al Alianţei, dar asigură şi adaptarea relaţiilor comerciale la noul mediu instabil generat de Federaţia Rusă şi de sancţiunile impuse de către Executivul European.

Existenţa şi buna funcţionare a unui astfel de format confirmă încă o dată dedicarea noastră pentru menţinerea bunăstării statelor vulnerabile în faţa comportamentului Federaţiei Ruse. Izolarea economică şi politică a regimului de la Kremlin este singura modalitate de a opri războiul care încă ne cutremură pe toţi.