Dezbateri parlamentare

Domnul Virgil Pop:

"România, pe drumul Greciei"

În acest moment, o comparaţie între situaţiile economice ale României şi Greciei - aflată în prag de colaps, la mila instituţiilor europene, nu ar fi echilibrată. Traseul economiei greceşti şi motivele care au dus la adâncirea crizei financiare seamănă însă destul de mult cu drumul pe care îl parcurge astăzi România în materie de finanţe publice.

Fără îndoială, Grecia se situează acum aproape de faliment din cauza faptului că nu îşi mai poate achita datoriile externe. Ca alte state aflate astăzi în dificultate, statul elen a încurajat consumatorismul şi a luat o serie de măsuri populiste nesustenabile financiar. Promisiunile electorale au fost plătite din bani externi, la fel şi salariile şi pensiile, iar infrastructura şi investiţiile au fost lăsate deoparte. Grecia a ajuns astfel în scurt timp în situaţia de a cheltui mai mult decât produce. Nici măsurile anticriză nu avut succes, ci s-au lovit de mânia protestelor ample şi violente ale grecilor, care nu s-au arătat dispuşi să fie singurii care suferă de pe urma planului de austeritate al autorităţilor. Depăşit de situaţie, statul elen, considerat acum vulnerabilitatea zonei euro, cere ajutor european pentru depăşirea acestui hop. Sună extrem de cunoscut, nu-i aşa?

Potrivit rapoartelor economice europene, România şi Bulgaria sunt primele ţări afectate de situaţia dificilă din Grecia, pentru că sunt cele mai expuse ţări din regiune. Dacă mai punem la socoteală şi eşecul "programului anticriză" al Guvernului Boc, survine firesc întrebarea: Cât de aproape suntem de situaţia Greciei?

Premierul Emil Boc ne pasează responsabilitatea şi ne avertizează că, dacă nu aplicăm reformele şi dacă nu strângem cureaua, ajungem în aceeaşi situaţie cu grecii. Realitatea ne arată însă că ne aflăm de multă vreme în acelaşi derapaj economic şi că domnia sa şi Guvernul pe care, chipurile, îl conduce, ne-au adus în această situaţie periculoasă. Deşi datoria publică a României este mult mai mică în comparaţie cu cea a statului elen, preşedintele ne spune că ia în calcul un nou împrumut, la sfârşitul anului, dacă cheltuielile statului nu se vor reduce, semn că România trăieşte în mare măsură din bani externi. Costurile bugetare sunt în continuare mai mari decât ne permitem pentru că Guvernul Boc protejează zonele sugativă din bugetul de stat, dar taie de unde îi doare mai tare pe români: de la salarii sau de la pensii. Totodată, într-o logică a testelor de suportabilitate, Guvernul ne agasează zi de zi cu propuneri aberante; nu e de mirare că, în aceste condiţii, românii îşi cer dreptatea în stradă.

Adevărul e că ne îndreptăm cu paşi repezi înspre soarta economică a Greciei. Iar soluţia ieşirii din această situaţie nu este, aşa cum afirmă premierul Emil Boc, în mâinile noastre, ci chiar în curtea Guvernului, care a abordat total greşit strategia de gestionare a crizei. Iar dacă guvernanţii nu vor schimba direcţia sau, în cel mai bun caz, nu vor lăsa locul altora, care se pricep, putem de pe acum să ne declarăm depăşiţi de situaţie şi să cerem ajutor. Ne-am economisi cu toţii timpul, banii şi am fi scutiţi de efortul de a suferi, inutil, de pe urma unor măsuri economice absurde.