Dezbateri parlamentare

Domnul Radu Zlati:

"Ordonanţele de urgenţă - urgente şi pentru legislativ!"

Azi, 3 martie 2015, va fi supus spre avizare în comisia permanentă din care fac parte, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Proiectul de Lege nr.569/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 şi unele măsuri bugetare.

Cu alte cuvinte, vom aviza azi, pozitiv sau negativ, un proiect de lege care vorbeşte despre o modificare bugetară ce a avut loc în a doua parte a anului 2014 şi ale cărei efecte s-au făcut deja simţite deplin: practic, bugetul pe 2014, cu modificările sale, fiind deja realizat de către Ministerul de Finanţe.

Ce am putea face în aceste condiţii?

Vă reamintesc, cu respect, faptul că Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 a fost modificată în legislatura noastră de mai multe ori prin ordonanţe de urgenţă, dar nici una din aceste ordonanţe încă nu a fost votată de către camera decizională, Senatul României. Cu alte cuvinte, modificări operate pe una dintre cele mai importante legi ale statului român - modificări care, unele, au modificat profund conţinutul unei legi organice - nu au primit avizul legislativului, deşi sunt mai vechi de doi ani.

Parlamentarii PSD şi aliaţii acestora, cei care ţin la sertar legile de aprobare a OUG despre care vorbesc, îmi vor spune că nu este nimic nelegal aici. Legal este acest procedeu, poate, dar nu mai puţin abuziv din punct de vedere moral şi sub semnul întrebării din punct de vedere al relaţiei dintre Parlament şi societatea civilă, al relaţiei dintre noi, parlamentari, şi electoratul pe care pretindem că îl reprezentăm.

Va trebui să modificăm modul de trecere prin Parlament al ordonanţelor de urgenţă, astfel încât procedura de trecere prin comisii şi plen să fie mult accelerată, iar aceste ordonanţe de urgenţă să primească un caracter de urgenţă şi pentru legislativ. Vom putea, astfel, să controlăm mai eficient activitatea executivului şi să evităm situaţii precum cele menţionate mai sus, când Parlamentul se vede pus în faţa unor situaţii imposibile, neputând să dea vot negativ unei ordonanţe de urgenţă în domeniul fiscal-bugetar, ordonanţă care şi-a făcut deja pe deplin efectul.