Dezbateri parlamentare

Doamna Claudia Boghicevici:

"România trebuie să preia modelul european de impulsionare a activităţilor de responsabilitate socială a companiilor"

Săptămâna trecută am fost, alături de colegii din Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, gazdă a dezbaterii intitulate "Responsabilitatea socială corporativă". Dezbaterea a fost organizată împreună cu Social Responsibility Magazine şi a avut ca principală temă noua Directivă a Parlamentului European referitoare la responsabilitatea socială a companiilor (CSR).

Conform acestei noi reglementări europene, începând cu anul 2017, firmele cu mai mult de 500 de angajaţi vor fi obligate să raporteze şi activităţile nonfinanciare prin intermediul cărora se reflectă impactul acestora în societate, asupra mediului, a propriilor angajaţi şi a bunei guvernanţe. Dezbaterea a reunit reprezentanţi ai mediului corporativ din România, ai societăţii civile, dar şi o serie de parlamentari şi reprezentanţi ai Guvernului.

Salut această Directivă pentru transparenţă nefinanciară, deoarece ea va crea competitivitate în rândul companiilor în derularea acţiunilor de tip CSR şi va permite o mai bună evaluare a acestora din perspectiva implicării în viaţa comunităţii. Am anunţat cu ocazia acestei dezbateri faptul că PNL va iniţia un grup de lucru pentru transpunerea acestei directive în vederea urgentării procesului de implementare a prevederilor sale, mai ales că vorbim de necesitatea modificării mai multor acte normative. Sper să avem în acest grup de lucru şi colaborarea dumneavoastră în Parlament, a celor din Guvern, dar şi a actorilor privaţi (companii, ONG-uri).

Este nevoie de o colaborare a instituţiilor statului care să sprijine actorii privaţi în direcţionarea eforturilor de implicare socială, nu o strategie pe hârtie, ci priorităţi clare, reale, selectate pe baza unor indicatori clari de urgenţă, necesitate, oportunitate. În elaborarea reglementărilor naţionale care vor transpune această directivă trebuie să avem în vedere faptul că ea trebuie percepută în primul rând ca un impuls, şi nu ca o constrângere pentru marile companii în a derula activităţi de responsabilitate socială. De asemenea, cred că statul trebuie să găsească un sistem consistent de acordare de stimulente fiscale pentru companiile care derulează activităţi de tip CSR, deoarece responsabilitatea socială înseamnă totodată şi locuri de muncă, dar şi creştere economică. ONG-urile sunt primele care pot coopera cu mediul privat în activităţile de responsabilitate socială, deoarece ele au expertiza de specialitate necesară pentru abordarea diferitelor probleme sociale, de mediu sau pentru alte tipuri servicii de care avem nevoie pentru creşterea calităţii vieţii în România.

PNL este un susţinător al implicării actorilor privaţi, dar şi al ONG-urilor, în tot ceea ce înseamnă sistemul de asistenţă socială, pentru că aşa putem asigura servicii mai bune, în condiţii de responsabilitate sporită. Fie că vorbim de potenţialul de imagine, de creşterea calităţii vieţii angajaţilor, de reîntinerirea şi protejarea mediului de lucru al angajaţilor, de nevoia managerilor de a îmbrăţişa anumite valori etice distincte care să conducă la diferenţierea brandului, îndeplinirea unor standarde de responsabilitate socială de către corporaţii aduce, înainte de toate, beneficii în plan social.