Dezbateri parlamentare

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Relansarea agriculturii, un angajament politic prioritar care trebuie onorat"

Politicile agricole şi de dezvoltare rurală cuprinse în Programul de guvernare actual sunt destinate să asigure toate condiţiile necesare pentru ca sectorul agricol să continue să fie un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, garantând venituri mai bune agricultorilor.

Dacă o politică este eficientă sau nu, o demonstrează cel mai clar rezultatele ei. Şi rezultatele anului trecut vorbesc de la sine. În 2017, fermierii au obţinut cele mai mari producţii la grâu, la rapiţă, la mazăre, la floarea-soarelui, la orz şi orzoaică, la soia, la porumb, iar la cartofi şi la struguri s-au atins cele mai mari producţii medii la hectar.

Sunt convins că performanţele sunt în primul rând consecinţa directă a efortului depus de oameni, dar o contribuţie trebuie să fi avut şi câteva măsuri guvernamentale care au fost un sprijin concret şi direct pentru agricultori. De exemplu, trebuie menţionat că anul trecut au beneficiat de subvenţii pentru agricultură circa 723.000 de fermieri si ele au fost plătite la timp, spre deosebire de anul 2016.

Tot anul trecut, Ministerul Agriculturii a derulat Programul de tomate. În cadrul acestuia, peste 4.000 de fermieri au beneficiat de ajutorul de 3.000 de euro. Fermierii înscrişi au obţinut o producţie totală de 50.000 de tone de roşii fără pesticide, livrate pe piaţă, diminuându-se importul cu această cantitate. În octombrie 2017, a fost demarat ciclul al II-lea al programului.

Un alt program care începe să dea rezultate este Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, prin care crescătorii de ovine primesc un leu/kg pentru lâna comercializată. La acesta, şi-au manifestat intenţia de a participa peste 32.000 de beneficiari, iar cantitatea totală estimată a fi colectată este de aproximativ 23.000 de tone. Deja, de la începutul sezonului de tuns al oilor, au fost strânse peste 1.500 de tone, din care 1.100 tone au fost trimise la export, către Turcia, India, China şi Italia.

Pentru acest an, Ministerul Agriculturii are stabilite şi alte programe ce urmează a fi derulate, toate cuprinse în Programul de guvernare. Acestea prevăd măsuri de promovare pentru porcinele şi taurinele din rasele româneşti, apoi Programul Bivoliţa, Programele pentru păsări, pentru agricultura din zona montană, pentru dezvoltarea de depozite pentru legume-fructe, centre de preluare şi prelucrare, Programul de încurajare a activităţilor din zona montană ş.a.

Dar, pentru a putea fi puse în practică, trebuie să existe o colaborare permanentă, coerentă, consecventă, între Parlament şi Guvern. Iar Parlamentul este chemat să transforme aceste proiecte în legi. Sunt deja depuse la parlament, ca iniţiative legislative, o parte dintre aceste programe: Programul de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii, care se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru aceşti producători, prin care se acordă 40% din investiţiile realizate în domeniu; Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale în zona montană. Valoarea totală a acestui program este de 66 de milioane de euro, pentru realizarea unui număr de maximum 658 de centre, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aşteptăm să fie depuse la Parlament şi celelalte programe preconizate a fi puse în aplicare. Conferindu-le putere de lege, instituim ferm obligativitatea respectării lor, indiferent de echipa guvernamentală care se află la Palatul Victoria.

În plus, un alt tip de iniţiativă legislativă poate de asemenea veni în sprijinul agriculturii şi am în vedere, de exemplu, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I - IV din învăţământul de stat şi confesional. Dincolo de investiţia în sănătatea copiilor noştri, această iniţiativă poate constitui imboldul de care apicultorii români au nevoie acum, pentru ca România să redevină un un paradis al albinelor, al apiculturii, care trebuie păstrat, aşa cum ne sfătuiesc străinii.

Agricultura rămâne o ramură principală a economiei naţionale în toate statele, inclusiv în cele puternic dezvoltate. Problemele economice nu pot fi soluţionate făcând abstracţie de agricultură.

O trăsătură fundamentală a agriculturii româneşti constă în faptul că potenţialul natural ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populaţie mult mai numeroasă decât cea existentă în prezent. În aceste condiţii, importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare şi diversificare a consumului.

Acest potenţial natural este şi principalul atu pe care se bazează măsurile de relansare a acestei importante ramuri a economiei. Scopul final ar trebui să fie dincolo de asigurarea necesarului, cantitativ şi calitativ, de alimente pentru întreaga populaţie, la preţuri accesibile, câştiguri mai bune pentru agricultori, care să le permită o viaţă decentă. Până la urmă, dacă vorbim despre social-democraţie, vorbim despre o viaţă mai bună pentru oameni, în termenii unui climat social echitabil şi echilibrat. Este şi angajamentul pe care Partidul Social Democrat şi l-a luat la precedentele alegeri generale şi pe care este decis să-l onoreze.