Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ultimul pentru ziua de astăzi... domnule Calimente, poftiţi la microfon.

Daţi-mi voie, până ajungeţi dumneavoastră, să-i citesc şi pe colegii de la PDL care au depus în scris: domnul Petru Călian, Gheorghe Ciobanu, Cătălin Obuf Buhăuianu, domnul Valentin Sava, Marius Dugulescu, Daniel Buda. Sunt cei care au depus în scris din partea Grupului PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi, pe care am s-o citesc, se numeşte "Încă un pas spre dictatură".

Traian Băsescu se vrea un reformator al României. Vrea să schimbe Constituţia, organizarea administrativ-teritorială a ţării, să reducă numărul Camerelor şi al parlamentarilor, să unifice alegerile locale şi cele parlamentare, să introducă votul prin corespondenţă.

Aparent, dacă nu am cunoaşte personajul şi partidul pe care îl conduce, am putea crede în intenţiile reformatoare ale lui Traian Băsescu. Ghinionul său şi al PD este că îl cunoaştem foarte bine.

Ultima ispravă de acest gen s-a petrecut săptămâna trecută, când enervat că nu îi trece în Parlament Legea de numire a judecătorilor la Înalta Curte, s-a trezit răţoindu-se la aceştia şi dând indicaţii preţioase, cum şi în ce fel să fie rezolvat actul de justiţie. Reclama, în primul rând, faptul că statul nu are bani şi, în consecinţă, judecătorii să nu mai dea sentinţe favorabile petiţionarilor care cer măriri de salarii conform legii.

Care lege? Legea pentru care Traian Băsescu spunea, în 2008, că sunt bani, legea pe care a fluturat-o pe la nasul profesorilor în campania electorală prezidenţială şi pe care domnia sa a promulgat-o, în ciuda opoziţiei premierului de la acea vreme, Călin Popoescu-Tăriceanu.

Recomand, ca lectură obligatorie, pentru domnul preşedinte, Constituţia României, să lase la o parte, pentru ultimii 2 ani ai mandatului pe care îi mai are, "Levantul" lui Mircea Cărtărescu. Mă tem însă că 2 ani nu sunt suficienţi pentru ca preşedintele să parcurgă întreaga Constituţie.

Îi recomand, în acest caz, să înceapă cu capitolul II, Preşedintele României. Mare atenţie la următoarele articole: art. 84 - Incompatibilităţi şi imunităţi; art. 85 - Numirea Guvernului; art. 87 - Participarea la şedinţele Guvernului; art. 88 - Mesaje către Parlament; art. 91 - Atribuţii în domeniul politicii externe; art. 92 - Atribuţii în domeniul apărării; art. 94 - Alte atribuţii.

Cred că dacă aprofundează măcar aceste articole, preşedintele va înţelege că domnia sa nu este o putere separată în stat, că puterile statului sunt cea legislativă (Parlamentul), judecătorească şi puterea executivă (Guvernul). Domnia sa este o părticică a puterii executive, cu atribuţii limitate tocmai de articolele pe care îl rog să le citească cu mare atenţie. Aceste lucruri le spun în sprijinul domniei sale şi al stabilităţii politice a ţării, pentru că dacă mai continuă acest joc periculos s-ar putea să aibă iarăşi o mare surpriză.

Parlamentul, care este singurul reprezentant al poporului român, singurul organ legiuitor (art. 61 din Constituţia României), s-ar putea să-i aplice art. 95, adică suspendarea din funcţie. În orice stat civilizat din lume, ceea ce a făcut Preşedintele României în ultimele 2 săptămâni se pedepseşte automat cu punerea sub acuzare a acestuia. Amestecul în treburile Parlamentului şi ale justiţiei înseamnă încălcarea flagrantă a unuia dintre cele mai importante capitole din art. 1 al Constituţiei, care se referă la statul român. La alineatul 4 se arată: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale". La alineatul 5 din acelaşi capitol se prevede că "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

Asta şi pentru preşedinţii-jucători, fie ei de table sau cu vieţile cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Mihai Calimente.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Daţi-mi voie să citesc colegii din partea Grupului social-democrat care au depus în scris: domnul Laurenţiu Nistor, Vasile Popeangă, Cornel Itu, Florin Pâslaru, Ciprian Luca, Marian Ghiveciu şi Iuliu Nosa.

Doamnelor şi domnilor,

Cu regret închid şedinţa de azi de declaraţii politice. Dar m-am gândit, înainte de a o închide, să-l mai rog o dată pe domnul profesor Stanciu să mai citească, ca să poată să intre pe deplin în conştiinţa parlamentarilor şi pe nota de înscriere de la stenogramă, în aşa fel încât ieşenii să fie astăzi în frunte, ei încep, ei închid.

Domnule profesor, dragi colegi, vă urez o zi frumoasă, sărbători fericite şi să ne dea Dumnezeu mai multă minte decât avem!

Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)