Dezbateri parlamentare

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Cine asigură viitorul României? Cum sprijinim tânăra generaţie?"

"Generaţia tânără este o valoare esenţială pentru Europa," statuează un document al Adunării Parlamentare a Uniunii Europene dedicat tinerilor.

Criza financiară globală se transformă treptat într-o criză socială, care dezechilibrează sistemele funcţionale de până acum. Analizele realizate pe categorii socio-profesionale relevă faptul că cea mai dezavantajată categorie este cea a tinerilor. Deşi neuniformă, dinamica degradării condiţiilor de viaţă a tinerilor este profund negativă şi afectează funcţionarea întregii Europe.

Europa, cea stabilă şi prosperă pe care o ştiam, experimentează nelinişti!

Şomajul, scăderea angajărilor, inegalităţile socio-economice, sărăcia şi excluziunea afectează disproporţionat tânăra generaţie, a cărei autonomie, demnitate, bunăstare şi acces la drepturi se erodează rapid. Având o experienţă negativă semnificativă în spate, cu mase nemulţumite, mobilizate împotriva regimurilor şi sistemelor politice, Europa trage un semnal de alarmă asupra celor care trebuie să devină viitorii cetăţeni ai continentului. Sudul Europei freamătă azi în faţa unor perspective economice nefaste, cu rate ale şomajului de peste 25%, cu un fenomen accelerat al migraţiei şi cu creşterea sărăciei. Accesul din ce în ce mai dificil la resurse şi creşterea diferenţei de statut dintre cei tineri şi cei în vârstă, incapacitatea de a-şi continua studiile sau a se perfecţiona în meseriile pe care le au, precum şi pierderea încrederii în sistemele sociale vor duce la întreruperea mobilităţii sociale între categorii şi vor bloca evoluţia socială.

Dificultăţile experimentate de tânăra generaţie au scos la iveală probleme structurale ale societăţii: erodarea accesului la locuri de muncă, locuinţe şi beneficii sociale, imposibilitatea continuării studiilor în domeniul ales şi în găsirea unui loc de muncă în ţara de origine, migraţia masivă a tinerilor supraeducaţi în afara Europei, scăderea încrederii în democraţie din cauza lipsei de solidaritate între generaţii. Şi, din păcate, de la toate acestea nu face excepţie nici tânăra generaţie din ţara noastră.

Confruntată cu îmbătrânirea populaţiei şi cu degradarea condiţiilor socio-economice, Europa se află în situaţia de a cere implementarea unor măsuri esenţiale pentru redresarea situaţiei şi pentru echilibrarea mecanismelor care asigură viitorul societăţilor noastre.

Astfel, Adunarea Parlamentară solicita statelor membre, referitor la politicile pentru tineret: strategii şi planuri de acţiune pentru o integrare mai bună a tinerilor în societate, un dialog social serios şi creşterea oportunităţilor sustenabile de angajare; asigurarea accesului deplin la toate drepturile civile, inclusiv cele sociale pentru tineri; asigurarea de politici pentru tineri, prioritare pe agenda politică şi care să primească finanţare adecvată; realocarea fondurilor necheltuite pentru proiecte orientate către cei tineri, programe şi organizaţii de tineret; implementarea unor politici orientate către sprijinul tinerelor familii, ca răspuns la problema demografică.

Referitor la integrarea tinerilor pe piaţa muncii trebuie avute în vedere, în primul rând, readaptarea politicilor macroeconomice pentru crearea de locuri de muncă sustenabile, precum şi investiţia într-o educaţie de calitate.

Îndepărtarea obstacolelor fiscale pentru îmbunătăţirea mobilităţii pentru studii, pregătire şi muncă şi sprijinul pentru antreprenoriatul tinerilor ar trebui să fie printre primele obiective ale actualei guvernări. Dacă Ministerul Muncii lucrează pentru implementarea unei strategii de sprijinire a tinerilor ucenici, după cum am văzut din răspunsul primit la interpelarea mea adresata doamnei ministru la începutul acestei luni, pentru care îi mulţumesc şi pe această cale, nu ştiu câte avantaje fiscale au fost acordate în mod real tinerilor angajaţi, câte credite avantajoase există pe piaţa financiar-bancară din ţara noastră pentru sprijinirea concretă a tinerilor. Pot să ofer numeroase exemple din ţări europene cu tradiţie, unde creditele acordate la începerea studiilor se recuperează în ani de zile, după găsirea unui loc de muncă, în condiţii foarte avantajoase şi cu dobânzi fixe, corecte şi rezonabile.

În România, şomajul în rândul tinerilor a scăzut sub 24%, însă generaţia liceenilor care nu a luat BAC-ul şi absolvenţii de facultate fără un loc de muncă vor avea cu siguranţă un impact semnificativ în statisticile viitoare.

Pentru toate acestea, este imperios necesar ca statul să creeze o serie de premise în ceea ce priveşte o mobilitate socială, un sprijin masiv pentru educaţie, o protecţie socială sustenabilă, chiar în condiţiile unei contractări semnificative a economiei. În condiţiile în care sistemul educaţional nu este profund determinat de piaţă, care se află într-o continuă schimbare, iar abilităţile absolvenţilor de diferite forme de învăţământ creează competenţe doar pe hârtie, creşte decalajul de competitivitate şi de pregătire necesare domeniilor cu o rată mare de neocupare.

recunoscând justeţea şi utilitatea demersului european în materie de politici pentru tineret, trebuie să trecem la acţiune şi să salvăm viitorul tinerilor şi al nostru, în ultimă instanţă. În acest sens, intenţionez să iniţiez un proiect legislativ, pentru care sper să am şi sprijinul dumneavoastră, menit să sporească modalităţile prin care statul garantează drepturi reale pentru tinerii salariaţi (şi mai puţin pentru angajator), absolvenţi de studii superioare, antreprenori sau mici meşteşugari. Perspectiva oferită de situaţia generală la nivel european este profund negativă, ca atare, suntem chemaţi să răspundem acestei provocări şi să-i recunoaştem caracterul urgent.