Dezbateri parlamentare

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Legea salarizării - un proiect ambiţios şi asumat"

Ştim cu toţii că era nevoie de o Lege nouă de salarizare, pentru că salarizarea în sistemul bugetar devenise haotică, nu se respecta niciun fel de principiu, niciun fel de criteriu. Era în mod necesar şi obligatoriu nevoie de stabilirea unor principii şi a unor criterii unitare, valabile în aceeaşi măsură pentru toţi salariaţii din administraţia de stat.

Principiile care au fost luate în considerare în redactarea acestei legi sunt: principiul legalităţii - toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forţă a legii; principiul nediscriminării - eliminarea oricărei forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă, principiul egalităţii - asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoare egală; principiul importanţei sociale a muncii; principiul stimulării personalului din sectorul bugetar; principiul ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale şi principiul sustenabilităţii financiare.

Scopurile principale au fost realizarea unei piramide salariale corecte, astfel încât responsabilitatea să fie reflectată în nivelul de salarizare, dar şi instituirea unui raport de 1 la 12 între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar, faţă de raportul de 1 la 15 cât era înainte de intrarea în vigoare a legii. Şi ar trebui să ne reamintim că în România postdecembristă, acest raport a atins la un moment dat şi cota de 1 la 35.

Dar când obiectivul este aducerea la un numitor comun în exerciţiul bugetar al salariilor pentru mai mult de un milion de oameni, dificultăţile sunt pe măsură.

Era inevitabil să apară situaţii cu totul particulare, greu de prevăzut şi de luat în calcul preventiv. Cazul angajaţilor bugetari cu jumătate de normă, cel al salariaţilor din cercetare-dezvoltare şi inovare, al angajaţilor sezonieri, al salariaţilor cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav - reprezintă tocmai astfel de situaţii. Şi Guvernul a intervenit imediat pentru a înlătura erorile apărute în grila de impozitare. Poate că vor mai apărea în perioada imediat următoare şi alte situaţii similare. Sunt deplin convins că Guvernul actual le va rezolva pe toate, găsind soluţiile financiare şi juridice cele mai bune, cu răbdare, cu determinare şi competenţa necesară.

Pentru a avea o imagine mai clară, de exemplu, studiul de impact efectuat la Ministerul Sănătăţii a relevat probleme doar pentru circa 3% din personal şi acestea sunt cauzate, în parte, şi de interpretarea legislaţiei. De partea cealaltă, cadrul Legii salarizării va duce în acest an la creşteri semnificative în ceea ce priveşte salariile personalului medical. Salarizarea din domeniu va ajunge pentru prima dată aproape de nivelul înregistrat în Uniunea Europeană. Dorim că medicii să nu mai plece din România? Aceasta este singura soluţie.

Şi la nivelul Ministerului Apărării Naţionale s-au făcut simulări privind aplicarea noii Legi a salarizării. A rezultat o creştere de aproximativ 3% pentru personalul MapN. Conducerea ministerului nu se aşteaptă la scăderi ale retribuţiilor, dar a anunţat că, dacă vor fi, este pregătită să intervină pentru a identifica de unde provin aceste scăderi. Cel mai probabil, potenţialele scăderi este posibil să reprezinte situaţii punctuale legate fie de neîntrunirea condiţiilor de acordare a unor sporuri de care a beneficiat o persoană până la un punct, fie de depăşirea plafonului stabilit de lege pentru personalul care este salarizat după regulile altor familii ocupaţionale.

M-am referit doar la două ministere, dar sunt convins că şi în cadrul celorlalte structuri bugetare lucrurile nu diferă fundamental.

Între alte multe afirmaţii făcute pe tema aplicării Legii salarizării, cineva a spus, între altele, că legea aceasta a fost făcută pe credinţă şi fără niciun fel de analiză. Parţial, adevărat. Am certitudinea că legea a fost făcută cu bună-credinţă şi cu multe analize, teste, simulări şi verificări succesive. Dacă nu ar fi fost aşa, acum tot mecanismul bugetar ar fi fost complet blocat. Sunt convins că situaţiile problematice vor fi rând pe rând eliminate punctual, iar structura financiară naţională îşi va regăsi ritmicitatea, rigoarea şi precizia obişnuită.