Dezbateri parlamentare

Doamna Anişoara Radu:

"Legea salarizării"

Aplicarea Legii salarizării a creat unele nemulţumiri şi nedumeriri în rândul anumitor categorii de bugetari. Aceste nemulţumiri şi nedumeriri au apărut, pe de o parte, din cauza aplicării greşite a legii, pe de altă parte prin confuzia care a fost creată între Legea salarizării şi modificările aduse Codului fiscal. Am decis să redactez această declaraţie politică, pentru a clarifica majoritatea aspectelor ce ţin de aplicarea Legii salarizării.

Aşa cum am menţionat şi anterior, există două acte normative care trebuie analizate separat, Legea salarizării şi Codul fiscal. Legea salarizării a creat un cadru predictibil şi sustenabil cu privire la modul în care vor evolua salariile în sistemul bugetar până în 2022. În acest sens, s-au avut în vedere două elemente foarte importante, respectiv, raportul dintre salariul minim şi salariul maxim în sectorul bugetar să fie de 1 la 12, iar suma sporurilor din sectorul bugetar să nu depăşească un cuantum rezonabil, fără de care legea în sine ar putea deveni nesustenabilă. Conform dispoziţiilor Legii salarizării, toate salariile din sectorul bugetar au crescut, aşa cum a şi promis PSD.

Modificările Codului fiscal, relevante pentru prezentarea noastră, se referă, pe de o parte, la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, iar pe de altă parte la obligaţia de a fi plătite contribuţiile sociale la nivelul salariului minim brut aflat în plată, chiar şi în cazul angajaţilor cu normă parţială, cu anumite excepţii.

Din coroborarea celor două acte normative, a rezultat o micşorare a venitului net al persoanelor angajate cu timp parţial. Pentru a corecta această situaţie, Guvernul României a adoptat în şedinţa din 8 februarie o Ordonanţă de urgenţă prin care, pentru persoanele angajate cu timp parţial, angajatorul este obligat să plătească diferenţa de contribuţii sociale dintre venitul efectiv realizat şi salariul minim brut aflat în plată. Astfel, Guvernul a rezolvat extrem de simplu această problemă, iar angajaţii aflaţi în această situaţie vor primi cel puţin tot acelaşi salariu ca şi înainte de aplicarea celor două acte normative.

O altă categorie care a reclamat scăderi nete ale veniturilor lor au fost grefierii. În cazul grefierilor, a fost efectiv o greşeală în aplicarea legii, de Serviciul de resurse umane. Acest aspect a fost foarte clar explicat de ministru muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu. Şi în această speţă lucrurile au fost clarificate, iar veniturile grefierilor este evident că nu vor scădea.

În cazul poliţiştilor care au reclamat, de asemenea, scăderi ale veniturilor nete, lucrurile trebuie explicate foarte clar. Vorbim de 8.000 de poliţişti în toată ţara care beneficiau din vara anului trecut de un spor, cu caracter temporar, de 40%, pentru a sta în aşteptare acasă. Acest spor a avut termen de aplicare până la data de 31 decembrie 2017, odată cu aplicarea Legii salarizării, salariile poliţiştilor au crescut, dar în cazul acestei nişe venitul net este ceva mai mic. Mi se pare evident că acel spor era discriminatoriu atât faţă de colegii lor poliţişti, cât şi faţă de alte categorii de bugetari care au un regim de activitate asemănător, cum sunt doctorii sau pompierii.

Nu în ultimul rând, salariile foarte mari din sistem au fost ajustate pentru a putea fi respectat acel raport de 1 la 12. În acest sens, salariile care depăşeau 22.800 de lei brut pe lună au trebuit ajustate. Pe de o parte, acest lucru creează echilibru, coerenţă şi chiar corectitudine în sistemul bugetar, pe de altă parte aceste ajustări au afectat doar 3% dintre bugetari.

Nu în ultimul rând, aş dori să subliniez faptul că de la 1 martie personalul din învăţământ va beneficia de o creştere a salariului cu 20%, iar în cazul personalului din sănătate aceştia vor urca direct pe grila de salarizare din 2022. Acest aspect arată prioritatea pe care o acordă coaliţia PSD-ALDE educaţiei şi sănătăţii.