Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel Itu:

"Clasa 0"

Ministerul învăţământului îşi continuă nestingherit activitatea experimentală potrivit proverbului "El învaţă barberia pe capul tău" şi perseverează pe drumul aşezării carului în faţa boilor. Cu alte cuvinte ne învaţă ceea ce nu ştie nici el, ne pune în situaţii în care uneltele noastre, că să spun aşa, nu sunt organizarea, metoda, ştiinţa, ci măria sa improvizaţia.

Legea învăţământului a fost adoptată. A discuta despre conţinutul, caracterul şi justeţea ei în clipa de faţă este de prisos. Ne găsim în faza punerii ei în aplicare. Abia acum se vede cât de importantă ar fi fost dezbaterea ei temeinică, profesionistă şi cât de dăunătoare este lipsa de experienţă şi superficialitatea cu care s-au tratat conţinutul şi posibilităţile de implementare a legii.

totul începe cu înscrierea copiilor în clasa 0 sau clasa I, sau grupa pregătitoare de la grădiniţă. Acest fapt elementar a dobândit proporţii cosmice, cuprinde nici mai mult nici mai puţin decât 4 etape, care se întind pe o perioadă de 7 săptămâni, din 5 martie până în 18 mai! E de neexplicat şi inacceptabilă o asemenea procedură greoaie de înscriere la şcoala de alfabetizare în fapt. Se pare că ne paşte pericolul necesităţii adoptării unei alte legi, prin care să acordăm concediu părinţilor ca să-şi poată înscrie odraslele la şcoală.

Să zicem că am ajuns în 18 mai şi copiii sunt înscrişi. Deocamdată problemele sunt rezolvate, doar că nu avem programă, nu avem material didactic, nu avem cadre didactice de specialitate sau măcar absolvenţi ai unor cursuri de iniţiere, nu avem săli de clasă potrivite, ne lipseşte mobilierul şi chiar grupul igienico-sanitar potrivit vârstei copiilor.

În momentul de faţă, când legea curge, procesul de înscriere a elevilor a început, problemele ridicate devin de strictă actualitate. Drept urmare e important să ştim paşii următori pe care îi preconizează Ministerul Învăţământului, strategia de urmat, astfel încât să fie înlăturate din start improvizaţiile, măsurile pompieristice, care în niciun caz nu ne garantează o lege a învăţământului funcţională, bună şi cu perspective.

Poate că noul ministru al învăţământului nu suferă de metehnele predecesorului său şi va reuşi să mobilizeze forţele întregului minister pentru a găsi cele mai bune soluţii de implementare a legii.