Dezbateri parlamentare

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Faţa ignorată a guvernării"

Cea mai eficientă modalitate prin care poţi asigura viitorul economic al unei ţări este să investeşti în domeniile sale cheie. Marile puteri de astăzi, precum SUA, China şi Germania, au înţeles acest lucru cu mult timp în urmă şi au contribuit, din punct de vedere financiar, la susţinerea principalelor direcţii de dezvoltare pe termen lung ale acestor ţări.

Cei trei piloni care asigură sustenabilitatea şi dezvoltarea unui stat sunt: educaţia, cercetarea şi tehnologizarea. Plecând de la această premisă, propun să facem o radiografie a Guvernului din perioada 2013-2014, pentru a putea urmări în ce măsură acţiunile sale au avut cu adevărat scopul de a consolida viitorul economic al României.

La alocarea bugetară pentru anul 2014, guvernul a alocat Ministerului Educaţiei suma de 22 de miliarde de lei, cu 10% mai mult decât i-a fost oferit în anul precedent şi, totodată, cea mai mare alocare a ultimilor 20 de ani. În domeniul cercetării, s-au alocat 1.9 miliarde de lei, de asemenea, aceasta fiind cea mai mare alocare din anul 2008 până în prezent.

Educaţia, principalul stâlp de dezvoltare al societăţii pe termen lung, a mai primit fonduri la fiecare rectificare bugetară, după cum urmează: la prima rectificare din anul curent a primit 150 de milioane de lei, la cea de-a doua a mai beneficiat de 134 de milioane de lei, iar la ultima rectificare din acest an s-au acordat fonduri în valoare de 140 de milioane de lei, din totalul cărora se vor plăti şi titlurile executorii pentru bugetarii din sistem care şi-au câştigat drepturile în instanţă, în urma tăierilor salariale suferite în anul 2010.

Guvernul s-a preocupat constant de situaţia din învăţământ şi a încercat pe mai multe căi să îi redreseze traiectoria, motiv pentru care s-au mărit salariile profesorilor debutanţi, şi sper ca de anul următor creşterea salarială să poată fi aplicată inclusiv profesorilor cu vechime.

În ceea ce priveşte accesul la tehnologie, care se află în strânsă legătura cu educaţia, dar şi cu dezvoltarea, Guvernul a înregistrat progrese şi în această categorie. Dacă în prima jumătate a anului 2012 Comisia Europeană atrăgea atenţia asupra faptului că doar 37% dintre români foloseau Internetul cu regularitate, iar 54% nu au avut vreodată acces la un calculator, în anii următori schimbarea în bine nu a întârziat să apară. Aşadar, în anul 2013, conform statisticilor, 52.9% dintre gospodării aveau acces la Internet de acasă, urmând ca în acest an ponderea lor să crească până la valoarea de 54.4%, iar numărul celor care nu au folosit vreodată un calculator să scadă cu circa 20% faţă de anul 2012.

Haosul creat în lumina ultimelor evenimente ne-a slăbit încrederea şi capacitatea de a vedea imaginea de ansamblu a guvernării social-democrate. Adevărul este că în ultimii doi ani România a reluat creşterea economică din 2008 şi se află în continuă evoluţie din 2013, iar inflaţia şi cursul de schimb sunt stabile, fapt ce ne apropie mai mult de media ţărilor UE. Acest guvern este primul care a pus accent pe implicarea oamenilor în aspectele vieţii politice, pe transparenţa gestionării fondurilor publice, cât şi pe educarea şi informarea cetăţenilor acestei ţări.

Aceste argumente fiind prezentate, consider că PSD-UNPR-PC trebuie să îşi menţină poziţiile în arcul guvernamental pentru a consolida trendul ascendent al economiei şi dezvoltării ţării, dar şi pentru ca măsurile promise să se reflecte în bugetul următorului an.