Nicolae Giugea
Nicolae Giugea

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 aprilie 2018

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 aprilie 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale domnilor deputaţi:
  1.52 Nicolae Giugea - declaraţie politică intitulată "Curând, pepenii de Dăbuleni vor fi doar «Made în Turcia»";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Nicolae Giugea:

"Curând, pepenii de Dăbuleni vor fi doar «Made in Turcia»"

Românii sunt tot mai frecvent înşelaţi, prin magazine sau prin pieţele agroalimentare de prin toată ţara, că pepenii pe care-i cumpără, indiferent de anotimp, sunt pepeni de Dolj, de la Dăbuleni. Se vând, astfel, cu foarte mare succes, sute de mii de tone de pepeni, beneficiind de prestigiul comercial al celor mai gustoşi pepeni din regiune, la fel cum se vinde şmechereşte şi telemeaua, cu blazonul "brânză de Sibiu".

Din păcate, cu excepţia noastră, a celor din Dolj, românii nu ştiu că fermierii din Dăbuleni produc, de la un an la altul, tot mai puţin pepeni de Dăbuleni. Olteanul produce cu tot mai multă dificultate pepeni în bostănăriile tradiţionale, din cauza fenomenelor naturale de deşertificare şi din lipsa acută a apei pentru irigaţii. Tot mai mulţi producători abandonează culturile de pepeni, pentru că ajung la costuri prea mari şi nu mai pot face faţă concurenţei pepenilor de calitate inferioară care vin pe calea importurilor din Turcia, Grecia şi alte state din jurul Mării Mediterane.

Ca să înţelegem de ce românii au ajuns să mănânce tot mai mulţi pepeni importaţi, crezând că mănâncă pepeni de Dăbuleni, trebuie să evaluăm, în primul rând, pasivitatea autorităţilor faţă de o marcă regională, ameninţată cu dispariţia. În primul rând, degradarea solului este rezultatul exclusiv al dispariţiei perdelelor forestiere care ar fi împiedicat transformarea solului roditor în nisip sterp, bun la nimic. Câte eforturi a făcut Ministerul Mediului sau Ministerul Agriculturii ca să reînfiinţeze perdele forestiere în ultimii 28 de ani? Se vede cu ochiul liber că nu au mişcat un deget! Grav este că, deşi perdele forestiere, ca bariere naturale, nu se reînfiinţează, bani se cheltuiesc din greu pentru studii, analize, comisii şi comitete, până când ogoarele din Lunca Dunării vor arăta ca un mare deşert.

Apoi, cu Dunărea la o aruncătură de piatră, fermierii sunt nevoiţi să irige o cultură care are o nevoie uriaşă de apă, forând puţuri într-o pânză freatică tot mai săracă. Ştiu că este trist, însă în ţara cu cea mai bogată reţea hidrografică din România, fermierul român sapă după apă ca în plin deşert, iar acest lucru îi creşte costurile de producţie pentru culturi şi de peste două ori.

Nu am sesizat nici măcar o preocupare din partea autorităţilor guvernamentale de a negocia cu marile reţele de supermarketuri, ca producţiile fermierilor români să ajungă şi ele direct la rafturi, repede şi la preţuri bune, atât pentru fermieri, cât şi pentru consumatori. Ajung însă, în supermarketuri, pepeni care călătoresc mii de kilometri şi al căror preţ se dublează numai prin valoarea transportului.

Nu este strigător la ceruri ca fermierul din zona Dăbuleni să vândă pepenii doar la capătul ogorului, unde obţine cel mult 20 de bani pe kg, în vreme ce consumatorul plăteşte în piaţă sau la supermarket un preț şi de 10 ori mai mare?

Când o să scăpăm de această năpastă, prin care cel care munceşte şi produce abia dacă nu moare de foame, iar intermediarii de produse agricole prosperă de la un an la altul, tot mai mult? Când o să vedem şi noi Guvernul că se luptă pentru ca pepenele românesc să ajungă, pe calea exporturilor, pe mesele europenilor bogaţi, care ar plăti un preţ bun pentru sudoarea fermierului român?

Nu aş vrea să trec cu vederea faptul că grecii, turcii, spaniolii sau italienii recunosc şi apreciază marca românească "pepeni de Dăbuleni", numai autorităţile române nu o apreciază. Nu am ştiinţă ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să se fi "deranjat" şi să fi înaintat autorităţilor de la Bruxelles un dosar pentru recunoaşterea şi protejarea indicaţiei geografice şi a denumirii de origine pentru "pepenele de Dăbuleni". Din tot ceea ce produce economia agricolă românească, pentru numai 4 produse s-a obţinut această protecţie şi nu acum, de ultimele 3 Guverne din care a făcut parte şi domnul Daea, ci cu mai mulţi ani în urmă. Este vorba despre Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei.

Din păcate, aşa cum arată performanţele actualei guvernări, adică bune pe hârtie, inexistente în realitate, în 2-3 ani o să avem doar amintiri despre ceea ce a fost odată pepenele de Dăbuleni. Poate că vom mai pune pe masă pepeni de Dăbuleni, dar care vor fi produşi pe undeva prin Turcia, Grecia sau Spania.