Dezbateri parlamentare

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cele două partituri antagonice cu care trişează România"

Guvernarea de dreapta falsează în cel mai deplorabil mod în faţa decidenţilor europeni. Una spune în UE şi alta face acasă. Sau şi mai concret, ajustează angajamentele luate la nivel european în funcţie de interesele sale meschine pe care le derulează în ţară strict în avantajul clientelei sale de partid.

Şi pentru că nu vreau să fiu acuzat de afirmaţii politicianiste ieftine, specifice dreptei, vă voi da ca exemplu Declaraţia de la Porto. În faţa celorlalte ţări ale Uniunii, delegaţia României a mimat nu doar un interes crescut, ci şi acceptarea totală, mai ales că acest document este, dincolo de tonul generic, abstract şi idealist al unei Uniuni Europene care îşi asumă mereu ambiţii maximale, soluţii inclusive şi direcţii generoase, unul de sorginte preponderent creştin-democrată. Dar acasă, aici, în România, Guvernul Cîţu s-a trezit de-a dreptul amnezic faţă de angajamentele asumate la Porto şi le-a recomandat reprezentanţilor României din Parlamentul European, dintr-un nou exces de putere, să adopte o atitudine antieuropeană împotriva adoptării salariului minim european, în totală contradicţie cu hotărârea Senatului României, care este o autoritate superioară Guvernului.

Aşadar, adio pentru declaraţia de la Porto din partea Cabinetului Cîţu, deşi aceasta a fost semnată chiar de preşedintele Klaus Iohannis. Nu îmi pierd timpul şi energia lansându-mă în speculaţii privind unele posibile fracturi decizionale evidente între cele două palate, respectiv Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, accentuate în special de luptele intestine pentru supremaţie din PNL, numai că faptele premierului şi ale şefului statului ne conduc în direcţia respectivă.

Pe mine, în calitatea mea de român, apoi de cetăţean european şi de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, mă preocupă activ faptul că, în timp ce Uniunea Europeană şi-a propus salarii echitabile, mai multe locuri de muncă de calitate, securitate socială suplimentară, reducerea inegalităţilor, combaterea sărăciei, eliminarea discriminărilor, protejarea persoanelor cu dizabilităţi şi a celor fără adăpost, toate conjugate cu o tranziţie lină, dar nu şi lentă, către economia verde şi digitalizare, Bucureştiul vrea să fenteze mersul firesc către un progres atât de necesar dezvoltării României!

Textul adoptat în Portugalia defineşte Europa ca pe un continent al "coeziunii sociale şi al prosperităţii", în care e loc de muncă şi viaţă tot mai bună pentru toţi, de la tinerii care intră mai greu pe piaţa muncii şi din cauza perturbărilor pandemice, la şomerii de lungă durată şi la persoanele vârstnice tot mai numeroase, ca urmare a unei vieţi prelungite datorită progreselor medicinei şi a unui sistem de pensii catalogat, de cele mai multe ori, drept nesustenabil.

În completarea observaţiilor mele, în România, din păcate, concluziile acestei reuniuni au trecut aproape neobservate, având în vedere importanţa lor pentru milioane de cetăţeni. Poate şi de aici actuala putere încearcă să tragă beneficii nejustificate şi să treacă peste adoptarea unor măsuri sociale, care să facă sustenabil atât viitorul României, cât şi pe cel european, pe care ni le dorim cu toţii mai bune şi mai clare. Însă această probabilitate pe care ne forţează să o acceptăm guvernanţii noştri, printr-o tăcere jignitoare, deşi vidul decizional ne va afecta grav viaţa pe termen mediu şi lung, contravine chiar şi principiilor de bază ale Uniunii Europene, respectiv combaterea discriminării, asigurarea unui nivel decent al pensiilor, echitatea şi egalitatea. În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Cabinetului Cîţu ocultează unele măsuri care contravin direcţiilor europene, instituind plafonarea pensiilor şi a salariilor, creşterea vârstei de pensionare, impunerea de noi taxe şi impozite etc., deci încă o dovadă că ceea ce şi-au asumat în Portugalia nu vor implementa în ţară niciodată!

Potrivit Declaraţiei de la Porto, adoptată la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guverne europene - "pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării. (...) Dimensiunea socială, dialogul social şi implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea şi solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi şi a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă". Aşadar, din nou, acest dialog cu românii a fost desfiinţat înainte să fie iniţiat de Guvernul nostru de dreapta. Numai PSD şi PES activists au avut iniţiativa să le facă vocile şi doleanţele românilor auzite direct de către conducerea Uniunii. În antiteză faţă de deschiderea PSD, prin strategiile toxice luate de Palatul Victoria împotriva românilor se generează nu doar noi premise dezastruoase, ci şi afectarea imaginii Uniunii Europene.

Trebuie să ne opunem unor astfel de erori politicianiste interne de dreapta, care ar putea avea urmări grave, şi să impunem strategia europeană, prin redefinirea tuturor politicilor noastre publice, astfel încât şi viitorul României să fie unul literalmente social.