Dezbateri parlamentare

Domnul Daniel Buda:

"Respectarea voinţei cetăţeanului - esenţa funcţionării instituţiilor statului"

Legea fundamentală - Constituţia - este nu doar Biblia laică a unui stat, dar şi o expesie a maturităţii politice şi organizaţionale a unei societăţi. Constituţia este, aşadar, o creaţie a statului modern, o cucerire a regimului democratic, o afirmare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului ca subiect social şi de drept emancipat de la stadiul de simplu individ persoană fizică. Respectarea sau nerespectarea legii fundamentale a devenit esenţa regimului politic democratic, barometrul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În ultima vreme, în România, Constituţia a devenit documentul juridic cel mai citat, şi nu doar în Parlament, Guvern sau ministere, ci şi de către mass-media în dezbaterile televizate, ceea ce nu este deloc un lucru rău.

Asistăm, în ultima perioadă, la dezbateri care au ca temă modernizarea statului, regionalizarea sau o nouă împarţire teritorial-adminsitrativă a statului, dar şi responsabilitatea şi eficienţa parlamentarilor în faţa celor care le-a acordat votul. Dacă ar fi să admitem faptul că statul are, realmente, anumite instituţii nefuncţionale, iar acestea trebuie modernizate, poate ar trebui să ne preocupe mai îndeaproape procesul de revizuire a Legii fundamentale, indiferent cărui partid sau formaţiune politică aparţine iniţiativa revizuirii.

Este cunoscut faptul că Partidul Democrat Liberal a fost preocupat, în permanenţă, de o revizuire a Legii fundamentale, încă de la începutul anului 2008, imediat după luarea în discuţie a necesităţii introducerii votului uninominal. Cu toţii ne-am dorit o reformare şi modernizare a clasei politice şi, din acest punct de vedere, am admis că votul uninominal a reprezentat un prim pas în această direcţie. Cu toţii, indiferent de apartenenţa politică, le-am promis românilor, în campaniile electorale şi în dezbaterile televizate, o Românie modernă, o Românie echitabilă, şi trebuie să facem tot ceeea ce ne stă în putinţă pentru a duce aceste promisiuni la bun sfârşit.

Votul uninominal a reprezentat un punct esenţial spre o reală funcţionalitate şi responsabilitate a Parlamentului, însă adevărata reformă constă în reducerea numărului de parlamentari care este, de altfel, o promisiune din campania electorală pe care trebuie să o respectăm. Nu putem neglija rezultatul votului de la referendumul din luna noiembrie 2009 privind reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un Parlament unicameral. Este o datorie morală a noastră, a parlamentarilor, de a respecta votul cetăţenilor, ai căror reprezentanţi suntem. Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. Aşadar, referendumul este expresia voinţei suverane a poporului, iar, într-o democraţie adevărată, cu toţii lucrăm sub cenzura şi comanda corpului electoral, care se exprimă fie prin alegeri, fie prin referendum.

Din aceste considerente, nu trebuie să ignorăm voinţa cetăţenilor sau să subestimăm votul pe care românii l-au dat la referendum. Necesitatea şi obligativitatea revizuirii Constituţiei pentru crearea cadrului constituţional unui Parlament cu o singură cameră nu poate fi pusă la îndoială. Este momentul să ne asumăm o eficienţă sporită a procesului de legiferare şi să răspundem nevoii de reformare şi modernizare a societăţii româneşti.

Trebuie să recunoaştem că, fără asumarea unor reforme profunde, România nu va putea recupera decalajele faţă de celelalte state ale Uniunii Europene. De asemenea, trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor în clasa politică şi să ne situăm în rândul statelor cu adevărat europene. În plus, suntem cu toţii conştienţi de faptul că avem o Constituţie cu o oarecare vechime adoptată în 1991, sub paternitatea lui Antonie Iorgovan, şi revizuită o singură dată, în 2003, însă principalele modificări au vizat prevederi care se refereau la integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană.

Modernizarea statului trebuie să înceapă cu modernizarea Constituţiei, adaptată la realităţile curente, motiv pentru care am convingerea că fiecare dintre noi, parlamentarii, avem capacitatea şi puterea de a răspunde prezent la cerinţele cetăţenilor. Modernizarea şi reformarea statului trebuie privite ca obiective care ţin de banul public, de economisirea acestuia şi de eficientizarea mecanismelor de funcţionare a instituţiilor statului.