Dezbateri parlamentare

Domnul Lucian Riviş-Tipei:

"De ce este prudenţa cuvântul cheie al Europei de azi"

Trăim o perioadă în care niciun investitor, fie el public sau privat, nu îşi mai permite să se raporteze liber la previziuni pe termen lung privind evoluţia economiei internaţionale. În comportamentul marilor corporaţii, ca şi în abordarea guvernelor din lumea întreagă, cuvântul de ordine este prudenţa.

Iată că Europa se reuneşte în jurul unui curent comun, acceptat de statele membre europene, promovat dincolo de continent, spre Statele Unite ale Americii sau Asia. Pentru România, subsumarea principiilor economice cuprinse de-a lungul timpului în rezoluţiile Parlamentului European şi, recent, în Planul adoptat de Consiliul European, a venit firesc. Guvernată de un Cabinet prudent, exemplul României devine o piesă potrivită în puzzle-ul european.

Fac apel, în continuare, la cifre - de altfel, singurii indicatori obiectivi, capabili să convingă şi scepticii cu privire la evoluţiile pozitive ale României, în contextul internaţional care generează mai degrabă pesimism.

România a avut un an 2011 bun, chiar peste aşteptări în ce priveşte ţintele economice ce trebuiau atinse. Deficitul bugetar, inflaţia, creşterea economică, nivelul datoriei publice scăzut - sunt toate în cotele prevăzute iniţial. În luna septembrie, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, veniturile la bugetul general consolidat au fost cu 7,6% mai mari decât în septembrie 2010, în timp ce cheltuielile au scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,8%, evoluţie care a determinat o scădere cu 70% a deficitului bugetar. Veniturile bugetare cresc continuu de 16 luni. Ce validează aceste cifre? Faptul că au crescut veniturile din TVA cu 25.4% de la începutul anului demonstrează că măsurile asumate de Guvernul Boc produc efectele anticipate. Aceeaşi confirmare o găsim şi în privinţa încasărilor din impozitul pe venit, pe profit, din contribuţiile de asigurări - toate crescând comparativ cu anul trecut. Politica de cheltuire chibzuită a fondurilor bugetare este şi ea validată ca fiind corectă de către ultimele date care relevă că au scăzut cheltuielile de la buget privind personalul, achiziţia de bunuri şi servicii. Deci, ceea ce putea controla direct Guvernul a făcut - asigurând o reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului.

Ce trebuie făcut mai departe? Să asigurăm continuarea actualelor reforme care, de bine de rău, ne-au adus un an 2011 cu statistici pozitive, şi să privim realist mai departe. Realismul exclude populismul şi implică, drept obligatorie, prudenţa de care aminteam mai devreme. 2012 va fi un an de criză şi trebuie tratat ca atare, dincolo de "nuanţele" pe care le aduce calendarul electoral în plan intern. Iar realitatea indică faptul că statele din întreaga lume îşi revizuiesc în scădere prognozele de creştere economică. România nu face excepţie, fiind guvernată în acord cu realitatea europeană, după aceleaşi principii ale corectitudinii şi ale simţului de răspundere în faţa riscului economic.

SUA sunt ameninţate de o stagnare economică pe termen lung: FMI a revizuit negativ prognoza de creştere de la 2,8% la 1,5% pentru acest an şi de la 2,9% la1,8% pentru anul 2012. Previziunile pentru creşterea economică a Uniunii Europene au fost revizuite în scădere de la 1,8% la 1,7% din PIB în acest an, şi de la 2,1% la1,4% pentru anul viitor. Japonia suferă cea mai mare revizuire negativă a creşterii economice pentru acest an, de 1,9 puncte procentuale, de la 1,4 la -0,5, iar pentru anul 2012 creşterea economică este prognozată la2,3%.

Este evident că, în aceste condiţii, România nu are voie să facă paşi greşiţi. Iată de ce, cheia viitorului o reprezintă munca, responsabilitatea guvernamentală şi, mai presus de toate, prudenţa.