Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Gheorghe:

"Preşedintele tuturor românilor"

Alegerile prezidenţiale care tocmai s-au încheiat au deja un câştigător, ales direct de către români, pe umerii căruia apasă o povară deosebită - el chiar va trebui să fie preşedintele tuturor românilor.

Preşedintele tuturor românilor înseamnă nu doar preşedintele acelora care l-au ales pe câştigător, dar, mai ales, preşedintele celor peste 5,2 milioane de români care au avut o altă opţiune pe buletinul de vot, precum şi preşedintele celor care nu au votat sau nu au încă vârsta de vot.

Preşedintele tuturor românilor înseamnă atât preşedintele ardelenilor, dar şi al moldovenilor, al dobrogenilor, al muntenilor, al oltenilor, al bănăţenilor sau al românilor aflaţi în afara graniţelor ţării, fie că aceştia sunt la Chişinău, Cernăuţi sau sunt plecaţi temporar la muncă în străinătate. Preşedintele tuturor românilor înseamnă atât preşedintele prosperilor oameni de afaceri, al angajaţilor din sistemul public sau privat, al pensionarilor, al elevilor şi al studenţilor. Preşedintele tuturor românilor înseamnă în primul rând să fii preşedintele celor care nu au avut încredere şi nu l-au votat pe câştigător. Va reuşi oare Klaus Iohannis să răspundă acestei exigenţe în cursul mandatului său? Este pregătit Klaus Iohannis să treacă peste freamătul campaniei electorale şi să se pună total în slujba tuturor românilor? Va avea acesta resentimente faţă de cei care nu i-au acordat încrederea?

Aceleaşi alegeri prezidenţiale au arătat cu certitudine faptul că România a fost împărţită de partidele politice în falii, iar un eşec al viitorului preşedinte va reprezenta un eşec al nostru, al tuturor. Românii sunt divizaţi din pricina sărăciei, din pricina locurilor de muncă, din pricina mesajelor politice rău-intenţionate sau tendenţioase.

România anului 2015 trebuie să reprezinte o Românie a reconcilierii şi a unificării tuturor românilor sub aceleaşi idealuri: o Românie mai bună pentru ei şi pentru copiii lor. Or, acest lucru nu mai ţine exclusiv de acţiunea sau inacţiunea viitorului preşedinte al ţării, ci şi de celelalte puteri ale statului: Parlamentul trebuie să se întoarcă la oameni, să le asculte vocile şi să legifereze în interesul tuturor, în interesul naţiunii; Guvernul trebuie să continue politicile favorabile de creştere economică şi dezvoltare care să genereze prosperitate reală; puterea judecătorească să continue să-şi îndeplinească funcţia atât de aşteptată în societatea românească, aceea de a împărţi într-un mod obiectiv şi neperturbată dreptatea în societate.

Anul 2015 este crucial pentru democraţia din România. Acum, poate mai mult decât niciodată, românii şi-au formulat un set de aşteptări uriaşe de la întreaga clasă politică, nu numai de la preşedintele ales duminică. Anul 2015 reprezintă examenul de democraţie pe care îl vom da cu toţii în faţa celor care ne-au mandatat să le reprezentăm interesele. De aceea, sper că preşedintele ales duminică, 16 noiembrie, va reuşi să fie preşedintele tuturor românilor şi nu va eşua lamentabil. Anul 2015 reprezintă anul în care interesul naţional trebui să primeze şi trag speranţa că acest lucru va fi resimţit de către toţi românii.