Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 februarie 2013
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/2013
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 februarie 2013 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 februarie 2013
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.54 | Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declaraţie politică: "Revizuirea Constituţiei - o promisiune respectată şi o modalitate democratică de adoptare"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "Revizuirea Constituţiei - o promisiune respectată şi o modalitate democratică de adoptare" În campania electorală pentru alegerile parlamentare, una dintre promisiunile USL (care, de fapt, se regăsea de mai mult timp şi în proiectul programului de guvernare al USL, dat publicităţii anterior campaniei electorale) s-a referit la revizuirea Constituţiei. Ieri, luni 18 februarie, această promisiune electorală a devenit realitate prin decizia luată de conducerea USL de înfiinţare a unui Forum Constituţional, a calendarului de funcţionare a acestui organism, precum şi a calendarului de lucru al Comisiei parlamentare speciale pentru modificare a Constituţiei. Această declaraţie politică nu are rolul de a saluta faptul că se respectă o promisiune electorală - în fapt, respectarea promisiunilor electorale reprezintă a obligaţie a partidelor componente ale USL - ci are rolul de a sublinia faptul că zona politicului, reprezentată prin guvern, partide, parlament, colaborează cu reprezentanţii societăţii civile, ţine cont de sugestiile electoratului în operaţiunea de modificare a legii fundamentale. Da, prin înfiinţarea Forumului Constituţional, în mapele parlamentarilor din comisia specială vor ajunge propuneri şi sugestii de revizuire a Constituţiei venite direct de la cetăţeni, fie individual, fie grupaţi în asociaţii profesionale, sindicale sau organizaţii nonguvernamentale. Modul de lucru ales de USL este, iată, total diferit faţă de modul în care fosta putere a încercat să modifice Constituţia. Să facem un apel la memorie. În 2011, fără să se consulte cu cineva, Guvernul Boc a trimis la Administraţia prezidenţială un proiect de modificare a Constituţiei, făcut pe genunchi şi în care se insista pe marota propagandistică a PDL, parlament unicameral, mizându-se pe rezultatul unui referendum consultativ, organizat de Traian Băsescu în 2009 pentru a-şi spori şansele de conservare a funcţiei de preşedinte. Ce a urmat se ştie: Traian Băsescu, fără a avea drept de legiferare, a modificat masiv proiectul de revizuire a Constituţiei, în special în sensul întăririi rolului şi poziţiei preşedintelui, şi l-a transmis Parlamentului. Aici, în luna aprilie a anului 2012, s-a înregistrat o mascaradă de zile mari, proiectul fiind adoptat în Comisia juridică într-o formulă cu cinci membri din totalul celor 23. Pe 22 mai 2012, deputaţii PSD şi PNL, aflaţi în majoritate, susţinuţi şi de deputaţii UDMR şi ai minorităţilor naţionale, au reuşit să împiedice în plen o dezbatere abuzivă şi neconstituţională a proiectului de revizuire şi au reuşit retrimiterea lui la comisie unde a fost blocat. Iată diferenţele de abordare a unei teme majore pentru populaţie, a unei teme majore pentru România: în 2012 exista un proiect care aparţinea unei singure persoane şi care a fost dezbătut de doar 5 persoane în comisia juridică; în 2013 se înfiinţează un forum constituţional, unde reprezentanţi ai societăţii civile, reprezentanţi de la principalele instituţii ale statului şi inclusiv cetăţenii pot trimite propuneri de modificare; raportul Forumului Constituţional, precum şi propunerile tuturor partidelor politice urmează să fie dezbătute şi votate cu 2/3 (aşa cum prevede Constituţia şi regulamentele parlamentare) într-o comisie parlamentară specială, după care se pronunţă plenurile celor două Camere. Oricine îşi poate da seama că doar USL a ales o cale pur democratică de a rezolva problema deloc uşoară a revizuirii Constituţiei. Pe fond, viitoarea Constituţie, trebuie să fie mai clară, trebuie să fie o Constituţie prin care cetăţeanul român să se simtă mai puternic, iar drepturile să-i fie protejate de instituţiile statului. Noua Constituţie trebuie să aibă la bază trei principii clare: - delimitarea clară a atribuţiilor preşedintelui ţării; - întărirea rolului Parlamentului şi departajarea clară a atribuţiilor celor două Camere; - reforma administrativă şi descentralizarea. |



