Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"România îşi defineşte azi un nou model de creştere economică"

După mai bine de cinci ani de zile, în care deopotrivă, angajaţi şi angajatori, şomeri şi pensionari, investitori şi instituţii publice s-au confruntat cu efectele negative ale crizei financiare internaţionale, a sosit momentul în care putem să ne bucurăm şi să recunoaştem că de la începutul anului 2013 performanţele economiei României au înregistrat un salt pozitiv semnificativ. Produsul intern brut începe să intre pe trendul mult aşteptat de fiecare român, iar exporturile, cele care ne-au ajutat să traversăm şi criza economică, au astăzi şi mai multă energie faţă de 2012, înregistrând un avans de peste jumătate de miliard de euro numai în primul trimestru al acestui an.

Putem spune cu certitudine că, după provocările puternice din aceşti ani grei, economia însăşi ne-a arătat drumul pe care ar trebui să meargă noul model de creştere economică al României: producţia industrială şi exporturile.

Dacă în perioada anilor 2004-2008 ne-am bucurat cu toţii de rate de creştere economică importante de 6% şi până la 8%, astăzi, când privim în urmă, constatăm că acea creştere bazată doar pe consum, pe un exces de creditare nu a fost sustenabilă şi nu ar fi putut să ne ducă la nimic bun pe termen lung. Efectele acelui model de creştere se resimt azi într-o creştere puternică a portofoliului creditelor neperformante contractate în acea perioadă, în dispariţia investiţiilor străine stimulative de consum şi în abandonul investiţiilor imobiliare gigantice.

Astăzi, după duşul rece şi amar al crizei economice, constatăm cu toţii că industria se prefigurează ca singura alternativă viabilă pe termen mediu şi lung. Da, industria! Industria i-a ajutat pe germani să resimtă cel mai puţin dintre statele membre ale Uniunii Europene efectele crizei economice, iar pentru francezi şi englezi sintagma "reindustrializarea ţării" a devenit deja slogan de campanii electorale şi subiect principal de programe de guvernare.

În România industria şi revitalizarea acesteia stă la îndemâna acţiunii guvernamentale, parlamentare şi a autorităţilor administraţiei publice locale şi ea implică stimularea, prin orice mijloace, a investitorilor strategici interesaţi să resuscite ramuri industriale abandonate. Nu am uitat cum Renault a transformat Dacia în paradoxul crizei economice, cum Fordul a făcut din Fabrica de la Craiova un punct nodal al inovaţiei americane, iar Daimler îşi propune să facă din economia românească un mare jucător pe piaţa internaţională a autoturismelor. De asemenea, siderurgia, industria textilă sau alimentară scriu istorie în cartea exporturilor româneşti.

Industria şi exporturile sunt pilonii pe care se bazează noul model de creştere al României. Cu toate acestea, acest vis frumos, dacă nu-i foarte bine gestionat, poate conduce la provocări la fel de mari ca modelul apus în anul 2008.

Industria şi exporturile româneşti trebuie susţinute direct şi indirect, în fiecare zi, mai ales în momentele dificile. Apoi, trebuie susţinută diversificarea producţiei industriale, diversificarea pieţelor de desfacere, precum şi diversificarea surselor de aprovizionare.

De asemenea, statul român trebuie să se implice puternic în susţinerea cercetării şi inovării asociate producţiei industriale şi exporturilor, pentru că singura modalitate prin care ne putem impune pe pieţele internaţionale este competitivitatea, iar aceasta nu poate veni decât din produse mai bune, cu un grad înalt de inovaţie şi, de ce nu, mai ieftine.

Nu pot să vă ascund faptul că sunt tot mai bucuros atunci când, tot mai frecvent, în alte state din Uniunea Europeană, produsele "Made in Romania" sunt apreciate şi, de ce nu, invidiate de concurenţă.