Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Declaraţia politică de astăzi are ca subiect diabetul. Alegerea acestei teme a fost ocazionată de faptul că 14 noiembrie reprezintă Ziua Internaţională a Diabetului, dar şi pentru că incidenţa acestei boli cronice în rândul populaţiei este din ce în ce mai mare şi, în mod alarmant, în rândul copiilor şi al adolescenţilor.

Ziua Internaţională a Diabetului a fost creată în 1991, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Federaţia Internaţională a Diabetului, ca răspuns la creşterea îngrijorării faţă de pericolul tot mai mare asupra sănătăţii pe care îl reprezintă diabetul. Această zi a fost adoptată oficial şi de Organizaţia Naţiunilor Unite, odată cu adoptarea Rezoluţiei 61/225.

Conform rapoartelor publicate de organizaţiile din domeniu, în Europa sunt aproximativ 60 de milioane de persoane care suferă de o formă de diabet, iar alte 32 de milioane prezintă risc să dezvolte această boală. Un studiu efectuat în anul 2014 spune că aproape două milioane de români sufereau la acel moment de boala considerată epidemie mondială de OMS şi încă 3 milioane aveau prediabet. În acest moment, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt trataţi 780.000 de diabetici, din care 240.000 dependenţi de insulină, 3.500 dintre aceştia sunt copii.

Diabetul este de două tipuri. Tipul I se dezvoltă în copilărie sau la adolescenţă şi este în strânsă legătură cu incapacitatea pancreasului de a produce insulină. Încă nu se cunosc metode de a-l preveni şi este insulinodependent. Cel de tip II este o afecţiune metabolică şi este caracterizat de un nivel ridicat al glicemiei.

Incidenţa crescută în lume a îmbolnăvirii de diabet tip II, în ultimii 50 de ani, este strâns legată de cea a creşterii ratei obezităţii. Consumul de alimente grase, de băuturi carbogazoase cu un conţinut foarte mare de zahăr şi derivaţi, sedentarismul, stilul de viaţă nesănătos în general - toate duc la dezvoltarea bolii cunoscută şi sub numele de diabet zaharat. Complicaţiile care pot decurge din diabet sunt şi ele numeroase: predispoziţie de până la patru ori mai mare pentru afecţiuni cardiovasculare, amputări ale membrelor, orbire, insuficienţă renală şi multe altele.

Chiar dacă apariţia bolii este favorizată şi de factori genetici, o parte importantă a comportamentelor care duc la apariţia timpurie a diabetului poate fi controlată. Şi totul se face cu ajutorul informării şi al prevenţiei. Noi, ca legiuitori, trebuie să luptăm pentru implementarea unor cadre legislative care să încurajeze punerea pe piaţă a unor opţiuni de hrană mai sănătoase, pentru susţinerea unor programe de screening care să ducă la descoperirea bolii în stadii incipiente şi putem oferi de câte ori avem ocazia un exemplu prin noi înşine de viaţă condusă în mod sănătos. Toate acestea ar duce şi la costuri mult mai scăzute pentru tratarea bolnavilor de diabet, costuri care acum se ridică la sume de peste un miliard de lei anual, un procent considerabil din totalul cheltuielilor pe sănătate, neluând în considerare şi sumele presupuse de tratarea complicaţiilor care derivă din această boală cronică.