Dezbateri parlamentare

Domnul Mihai Niţă:

"Separaţia puterilor în stat nu este un concept arbitrar"

Mandatul actualei coaliţii de guvernământ a început sub auspiciile Pandorei. Încă de la debutul activităţii, Programul de guvernare aprobat prin votul majorităţii cetăţenilor care s-au prezentat la vot, un soi de stranie opoziţie, cu lideri obscuri, sub pretextul că ar reprezenta poporul român, a protestat în stradă fără să fi solicitat anterior aprobări legale, contestând orice iniţiativă a Guvernului. Ei nu-şi motivau punctual atitudinea vehementă şi agresivă. Au urmat imediat imixtiunile unor instituţii ale statului în activitatea Guvernului, la fel de ilegale, în flagrantă contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii. Pentru scurtă vreme, activitatea Guvernului a fost blocată, opozanţii anonimi împreună cu presa favorabilă lor punând presiune pe Guvern şi arătând populaţiei că noua putere care câştigase alegerile generale este incapabilă să gestioneze conducerea României. A fost necesară intervenţia Curţii Constituţionale, pentru ca instituţiile statului să funcţioneze după principiul separaţiei puterilor în stat, pentru asigurarea normelor statului de drept, şi a drepturilor omului, respectate în orice ţară cu regim democratic. Aşa-zisa mişcare de frondă n-a pregetat atunci să conteste şi poziţia arbitrilor Constituţiei.

Instabilitatea actului de guvernare a continuat, administraţia fiind confruntată cu alte dificultăţi de acelaşi gen în exercitarea atribuţiilor, de data aceasta organizatorii protestelor începând a-şi contura o oarecare identitate, care, ulterior, se va dovedi a fi de inspiraţie străină românilor, dar care activau în România. După repetate devoalări în mass-media a identităţii reale a acestora, liderii relevaţi publicului s-au retras în umbră, locul lor fiind ocupat de unii opozanţi politici. Presa n-a exclus nici intruziunea unor funcţionari ai statului nostru în alimentarea unor astfel de iniţiative menite a destabiliza ordinea socială.

De aici până la determinarea unui climat bulversant în activitatea politică şi legislativă a instituţiilor n-a fost decât un pas. În această conjunctură, o parte a presei şi-a ales drept obiectiv primordial investigarea fenomenului evocat aici, surprize de proporţii fiind prezentate în spaţiul public, printre ele semnalând protocoale oculte semnate între diverse instituţii, care subminau puterea statului, încălcând Constituţia şi regulile democratice. În perspectiva semnatarilor, instituţia legislativă şi cea administrativă ar fi trebuit să ajungă nişte anexe decorative, cu reprezentare simbolică, veritabile marionete aflate la mâna unor dregători care, în câteva cazuri, au acţionat chiar la vedere, bazându-se, probabil, pe impunitatea conferită de forţa discreţionară pe care şi-o creaseră.

Consecinţele nocive ale unei asemenea situaţii au fost deja demonstrate prin relevarea unor cazuri concrete, asupra cărora mai mulţi magistraţi credincioşi menirii lor nobile au acţionat cu fermitate, cu profesionalism. Penalităţile suportate de populaţia României în cazul unor nedreptăţi suferite de oameni nevinovaţi care picaseră în raza de acţiune a grupului ocult au căpătat dimensiuni de amploare, în urma deciziilor corective emise de CEDO.

Evident şi imperativ, o atare stare de lucruri nu mai poate fi tolerată, actele arbitrare, opresive, comise de unii slujbaşi ai statului, trebuie stopate grabnic, iar instituţiile statului român au datoria să-şi reintre în atribuţiile constituţionale. Altcumva, România va suporta repercusiuni imprevizibile, pe termen lung. Nu vom avea nicio scuză în faţa generaţiilor viitoare, dacă acum nu vom interveni cu toată forţa, prin mijloace legale, pentru reinstaurarea statului de drept, despre care şi alte instituţii internaţionale consideră că se află într-un inadmisibil derapaj. Conceptul de separaţie a puterilor în stat trebuie respectat ad litteram şi pus în operă la valoarea sa efectivă, pentru asigurarea democraţiei. Aceasta, citându-l pe Abraham Lincoln, înseamnă "guvernarea poporului, de către popor, pentru popor".