Răzvan-Ilie Rotaru
Răzvan-Ilie Rotaru

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 septembrie 2018

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.138/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 septembrie 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.54 Răzvan-Ilie Rotaru - despre "Ziua Limbilor Europene";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Ziua Limbilor Europene"

Începând cu 2001, cu ocazia Anului European al Limbilor, la iniţiativa Consiliului Europei, Ziua Limbilor Europene este celebrată în fiecare an, la data de 26 septembrie.

În 2018, sărbătorim diversitatea lingvistică a Europei nu doar o singură zi, ci timp de o săptămână întreagă, în perioada 21-29 septembrie 2018.

Cei 800 de milioane de locuitori din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi, la orice vârstă, atât la şcoală, cât şi prin activităţi de educaţie nonformală.

Convins că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale şi că este unul dintre elementele principale ale patrimoniului cultural al continentului, Consiliul Europei încurajează plurilingvismul în Europa.

Învăţarea limbilor altor state ne permite să ne înţelegem mai bine unii pe alţii şi să ne depăşim diferenţele culturale.

Competenţele lingvistice sunt o necesitate şi un drept pentru toţi cetăţenii. Acesta este principalul mesaj pe care trebuie să îl transmitem şi să ni-l însuşim cu privire la Ziua Limbilor Europene.

Obiectivele acestui deziderat constau în a dezvolta o conştientizare a bogăţiei diversităţii lingvistice a Europei, care trebuie să fie menţinută şi încurajată, a necesităţii diversificării gamei de limbi învăţate, precum şi a importanţei dezvoltării cel puţin a unui anumit grad de competenţe în două limbi sau mai mult, pentru o deplină participare la cetăţenia democratică în Europa.

Competenţele lingvistice sunt în centrul viziunii ambiţioase de a crea un spaţiu european al educaţiei. Capacitatea de a vorbi limbi străine nu reprezintă doar o competenţă necesară pentru a studia în străinătate şi pentru a lucra pe pieţele forţei de muncă caracterizate de o internaţionalizare din ce în ce mai accentuată. Aceasta deschide noi perspective şi le dă cetăţenilor posibilitatea de a descoperi alte culturi.

În acest sens, consider că este important ca în România să încurajăm învăţarea limbilor străine, urmărind atingerea unor niveluri de competenţă specifice, pe baza Cadrului european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei, până la sfârşitul învăţământului obligatoriu.

De asemenea, este indicat să ne asigurăm că profesorii de limbi străine beneficiază de posibilitatea de a învăţa şi de a studia în străinătate, dar şi să identificăm şi să promovăm pedagogii inovatoare, incluzive şi multilingve, utilizând instrumente şi platforme europene precum School Education Gateway şi eTwinning.

Ameliorarea învăţării limbilor europene contribuie la înţelegerea reciprocă şi la mobilitate în cadrul Uniunii Europene şi ajută la sporirea productivităţii, a competitivităţii şi a rezilienţei economice. Limba reprezintă baza dezvoltării cognitive şi sociale a unui copil, iar avantajele competenţelor multilingve influenţează toate aspectele vieții.

Lipsa competenţelor lingvistice este o barieră în calea mobilităţii în interiorul Uniunii Europene şi la nivel mondial, în ceea ce priveşte educaţia şi formarea, dar şi accesul la piaţa europeană a forţei de muncă. Din Raportul anual din 2017 privind mobilitatea forţei de muncă în interiorul UE, reiese că obstacolele lingvistice pot împiedica valorificarea oportunităţilor economice oferite de diferite pieţe ale forţei de muncă în zone transfrontaliere.