Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Spânu:

"Ştie PNL ce să facă cu România?"

Partidul Naţional Liberal se autoproclamă marele învingător al Partidului Social Democrat în lupta pentru preluarea puterii executive, uitând cu desăvârşire că, fără decizia PRO România, de exemplu, de a susţine moţiunea de cenzură, s-ar fi făcut din nou de râs în faţa propriilor votanţi. Acelaşi discurs îl are şi preşedintele României, care vede în PNL partidul mesianic care va salva ţara de la o iminentă prăbuşire politico-economică. Din nefericire, toate acestea indică faptul că PNL nu a înţeles mare lucru din ceea ce i se întâmplă şi sunt toate şansele ca, în cazul în care va exista un guvern în jurul acestui partid, să acţioneze la fel de lamentabil ca cel tehnocrat, supranumit şi Guvernul Zero.

Încă de la început, PRO România a specificat faptul că va vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de doamna Viorica Dăncilă, dar va avea mari rezerve în a vota un guvern de dreapta.

În primul rând, PRO România este, în momentul de faţă, singura alternativă viabilă pentru un partid de centru-stânga, iar România are nevoie de măsuri economice şi sociale pe care numai o astfel de formaţiune politică le poate oferi.

În al doilea rând, partidele de dreapta, în frunte cu PNL, nu par să fie capabile să ofere soluţii reale la problemele rămase în urma guvernării PSD. În plus, pare că măsurile luate de PSD, mai ales în legătură cu creşterea pensiilor şi salariilor, măsuri atât de hulite de partidele de dreapta, sunt, în fapt, unele foarte bune.

Prima declaraţie a candidatului PNL la preşedinţie, după căderea Guvernului PSD, a validat exact aceste măsuri şi citez: "... ştiu foarte bine ce spun, cu toată claritatea - nu vor exista tăieri de pensii şi salarii".

Potrivit ultimilor date publicate de Eurostat, raportate la anul 2018, aproape o treime din români sunt afectaţi de riscul de sărăcie sau de excluziune socială. Peste 109 milioane de oameni, adică 21.7% din populaţia Uniunii Europene, erau afectaţi de riscul de sărăcie sau de excluziune socială. În 2018, cele mai mari niveluri ale acestui indicator se înregistrau în Bulgaria - 32.8%, România - 32.5%, Grecia - 31.8%, Letonia - 28.4%, Lituania - 28.3%, Italia - 27.3% şi Spania -26.1%. Din păcate, un guvern de dreapta, structural, nu are cum să fie preocupat de această problemă reală a României, cum, din nefericire, nici PSD nu s-a arătat prea interesat atât timp cât a fost la guvernare. Mai mult chiar, este foarte puţin probabil ca propunerile lansate de PRO România, referitoare la impozitarea diferenţiată a salariilor şi la creşterea diferenţiată a pensiilor, să fie acceptate de un guvern de dreapta.

De altfel, primele declaraţii ale PNL, imediat după moţiune, indică faptul că problemele reale ale românilor nu intră deloc în sfera de interes a celor care se văd deja ocupând Palatul Victoria.

Principalele preocupări sunt: desfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor şi organizarea alegerilor locale în două tururi, practic, nişte răfuieli personale, de rezolvarea cărora nu depinde nici bunăstarea românilor, nici vreo creştere economică şi nici atragerea de mari investiţii. România are nevoie de coeziune socială şi de dezvoltare uniformă. Este nevoie de sprijin pentru iniţiativa privată şi de politici publice de incluziune socială, iar PRO România reprezintă aceste proiecte şi valori fundamentale pentru o societate europeană modernă.