Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Vulpescu:

"Generaţia Z se întoarce la lectură. Nu şi în România!"

În faţa provocărilor semnificative cu care se confruntă domeniul cultural din România, este esenţial să privim spre exemplele de succes internaţionale pentru inspiraţie şi direcţie. Un astfel de exemplu vine din Regatul Unit, unde o renaştere culturală impresionantă este în curs de desfăşurare, având în centrul său cartea tipărită şi pasiunea tinerilor pentru lectură.

Într-un articol publicat de prestigiosul The Guardian, în Marea Britanie s-a observat o tendinţă remarcabilă printre generaţia Z, care a adoptat lectura ca o formă predilectă de divertisment şi îmbogăţire personală. Această generaţie, născută între anii 1997 şi 2012, a demonstrat o preferinţă puternică pentru cărţile fizice, în detrimentul variantelor digitale. În Marea Britanie, influencerii folosesc reţelele sociale pentru a lansa platforme pentru promovarea literaturii şi dialogului cultural, nu doar a jocurilor de noroc. Efectele se văd în vânzările de cărţi tipărite, care au atins niveluri record. Totodată, bibliotecile semnalează o creştere cu 71% a numărului de vizitatori, tinerii preferând liniştea acestor spaţii în locul cafenelelor zgomotoase.

Această revitalizare a interesului pentru lectură este însoţită de o diversitate impresionantă în materie de genuri literare, de la ficţiune literară şi memorii, la ficţiune tradusă şi clasici, arătând că tinerii din Marea Britanie îşi lărgesc orizonturile culturale şi intelectuale. O tendinţă ce reprezintă un exemplu de bune practici din care România ar putea învăţa, evidenţiind importanţa comunităţilor de cititori şi dialogului deschis în jurul cărţilor.

Confruntaţi cu datele Institutului Naţional de Statistică, care arată că 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an, trebuie să recunoaştem nevoia urgentă de a adopta şi implementa politici publice eficiente, inspirate de succesul observat în UK. Aceasta include susţinerea şi promovarea lecturii în rândul tinerilor, revitalizarea bibliotecilor ca spaţii culturale active şi încurajarea dialogului în jurul literaturii.

În acest context, reflectând asupra ultimei măsuri semnificative de încurajare a lecturii în România - reducerea TVA la cărţi, adoptată în 2015, este clar că necesităm o abordare strategică, orientată spre viitor.

Trebuie să ne inspirăm din modelele de succes internaţionale şi să ne angajăm în crearea unui mediu cultural vibrant, accesibil şi atractiv pentru toate categoriile de vârstă!

În încheiere, fac apel la responsabilitatea noastră comună de a contribui la dezvoltarea unei societăţi educate, informate şi, mai presus de toate, pasionate de cultură şi cunoaştere.

Este imperativ să recunoaştem valoarea inestimabilă a lecturii şi să ne asigurăm că viitoarele generaţii vor avea acces şi vor fi încurajate să exploreze lumea vastă a literaturii.