Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

"Anul 2011 - Anul European al Voluntariatului"

"Voluntariatul este activitatea de interes public, desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii precum: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea." (conform definiţiei Legii voluntariatului nr.195 din 20 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial, nr.206 din 24 aprilie 2001).

Anul 2011 a fost proclamat "Anul European al Voluntariatului", aducând astfel în prim-plan social activitatea de voluntariat, punând în practică valorile europene ale solidarităţii, toleranţei şi diversităţii, oferind beneficii atât persoanelor care se implică voluntar, cât şi comunităţilor în care acestea trăiesc. În acest sens, anul 2011 este dedicat celor 100 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene implicaţi în activităţi de voluntariat, aproximativ 4 milioane dintre ei fiind români, potrivit Barometrului european din mai 2010.

Revoluţia decembristă reprezintă un moment esenţial în geneza şi istoria conceptului de voluntariat. Astfel, în România, începând cu anul 1990, putem observa o tendinţă timidă a organizaţiilor nonguvernamentale care încep să implice voluntari în diferite activităţi, precum şi o anumită frecvenţă a organizaţiilor internaţionale care iniţiază, din ce în ce mai des, operaţiuni de plasare a voluntarilor străini în România.

În contextul unei Românii secătuite de comunism, atitudinea românilor în raport cu noţiunea de voluntariat nu este deloc surprinzătoare, aceasta fiind una absolut confuză, conducând la asemănări puternice între conceptul de voluntariat şi muncă patriotică. Ideea de a desfăşura activităţi neplătite aminteşte românilor de obligativitatea îndeplinirii diverselor acţiuni de muncă patriotică practicată în timpul regimului comunist.

Prin urmare, noţiunea de voluntariat nu a fost întâmpinată nici cu entuziasm, şi nici măcar cu o minimă curiozitate în perceperea rezultatului acţiunii "de a face bine" fără a aştepta nimic în schimb, aceasta fiind, mai degrabă, privită ca o risipă de energie, de pierdere inutilă a timpului.

Cu timpul însă conceptul de voluntariat a prins un contur mai proeminent, astfel că şi activităţile de voluntariat au devenit mai vizibile şi mai atractive pentru societate. Astfel, se observă o tendinţă puternică a tinerilor de a se implica în activităţi de voluntariat, aceştia lăsându-se conduşi de dorinţa de a-şi ajuta semenii.

În timp ce altruismul, respectiv preocuparea pentru cei din jur şi pentru diferite subiecte cu impact social este cea mai evidentă şi mai autentică motivaţie pentru adevăraţii voluntari, pentru mulţi dintre tineri este deosebit de motivant faptul că activitatea de voluntariat în sine este la modă, este în trend, drept urmare, aceştia câştigă notorietate în rândul colegilor, prietenilor, cunoştinţelor. De asemenea, la fel de motivantă pentru tineri este şi posibilitatea dobândirii de noi abilităţi utile în identificarea unui loc de muncă sau oportunitatea de a explora diferite opţiuni de carieră.

Oricare dintre noi ar trebui să fie mânat de dorinţa şi bucuria de a ajuta. Voluntariatul se naşte în suflet, în inima fiecăruia, şi nu în cadrul dispoziţiilor unui statut de ONG sau în strategii şi discuţii.

De foarte multe ori voluntarii sunt primiţi cu cinism şi indiferenţă, ca urmare a "voluntariatului obligatoriu" practicat în timpul comunismului. Cu toate acestea, numărul persoanelor care se angrenează în astfel de activităţi se află în plină creştere. Conform sondajelor, numărul tinerilor din România interesaţi în a se implica în activităţi de voluntariat a crescut la 29% în 2010, comparativ cu anul 2004, când doar 13% dintre aceştia optau să îşi dedice din timpul liber acestei activităţi.

Voluntariatul este o componentă deosebit de importantă a societăţii civile, sfidând generalul unei lumi pragmatice, egocentriste. Acesta ajută la dezvoltarea personală, la lărgirea cunoştinţelor legate de comunicare, organizare, planificare, negociere, gestiunea proiectelor şi atitudinea faţă de oameni.

De asemenea, acţiunile de voluntariat ne ajută să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine, să ne descoperim latura sensibilă, să uzăm de un set de valori pe baza căruia să clădim un concept durabil, pe care inclusiv copiii copiilor noştri să-l cunoască, să-l îndrăgească şi să-l practice.