Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 februarie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.15/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 februarie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 februarie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.56 | Dorel Covaci - declaraţie politică: "Măsura de desfiinţare a judecătoriilor şi parchetelor ar repeta greşelile guvernării portocalii"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Măsura de desfiinţare a judecătoriilor şi parchetelor ar repeta greşelile guvernării portocalii" Revin asupra Proiectului de Lege privind desfiinţarea, de la 1 iunie 2014, a 30 de instanţe judecătoreşti, împreună cu parchetele de pe lângă acestea, demers motivat de necesitatea de a ne conforma recomandărilor Comisiei Europene, privind continuarea reformelor monitorizate în cadrul MCV, referitoare, cu precădere, la necesitatea restructurării instanţelor şi parchetelor, rapoartele anuale elaborate de CSM, privind activitatea instanţelor şi parchetelor, precum şi necesitatea alinierii la noile prevederi legislative, odată cu intrarea în vigoare a noilor Coduri. Dacă ne amintim bine, într-un trecut nu foarte îndepărtat, Guvernul Boc, susţinut de PDL, era adeptul aplicării aceloraşi tipuri de măsuri şi strategii, în ciuda dezaprobării şi protestelor opiniei publice şi a noastră, a parlamentarilor USL. Prin Legea nr.148/2011 au fost desfiinţate instanţe şi parchetele de pe lângă acestea. Guvernul PDL a fost cel care s-a dovedit susţinător, doar la nivel declarativ, al descentralizării, incapabil fiind să găsească soluţii reale de stabilizare a economiei. Prizonier al unor decizii pe care le numim cu îngăduinţă "cel puţin eronate", a promovat o serie de acte normative care vizau, în realitate, centralizarea excesivă: desfiinţarea şcolilor, spitalelor, a judecătoriilor etc. USL a fost împotrivă. Am luptat pentru salvarea instituţiilor publice (şcoli, judecătorii, spitale etc.), pentru menţinerea proximităţii acestora, a unui contact permanent şi direct cu cetăţeanul, pentru satisfacerea interesului general al populaţiei. Românii ne-au învestit cu încrederea lor, iar noi am promis să învăţăm din greşelile unui trecut tulbure şi să ne facem datoria cu profesionalism, seriozitate, responsabilitate şi bună-credinţă. Acum e momentul să demonstrăm că nu au fost vorbe în vânt, că USL poate însemna mult mai mult decât o simplă coaliţie, construită din calcul politic. Acest tip de reformă şi-a demonstrat deja ineficienţa, din păcate, cu rezultate dezastruoase pentru România. Nu cred că ar trebui să ne poziţionăm în postura de continuatori ai măsurilor haotice şi oportuniste ale guvernării portocalii. Ar fi o mare dezamăgire pentru toţi cei care ne-au adus aici, românii, care şi-au exprimat în proporţie covârşitoare încrederea în noi. Trecutul ar trebui să ne fie lecţia prezentului. Consider că recomandările Comisiei Europene nu trebuie aplicate în abstract, fără o adaptare la realităţile noastre socio-economice, fără o raportare la circumstanţele concrete şi specifice în care funcţionează instanţele din România, cu un volum de activitate, în general, mult mai mare decât cel al instanţelor din străinătate. Dacă vorbim de reformă, de necesitatea restructurării, aceasta trebuie abordată în aşa fel încât măsurile implementate să ducă la eficientizare, la creşterea calităţii actului de justiţie, în favoarea cetăţeanului. Or, prin aceste măsuri - aplicate fără studii preliminarii de impact socio-economic şi financiar (asupra bugetelor locale, care se susţin în proporţie masivă, aproape 50%, din taxele judiciare şi extrajudiciare de timbru) - nu se împlinesc decât premisa îndepărtării justiţiei de cetăţean şi certe dezechilibre la nivel de surse de finanţare locală. În plus, acest trend al desfiinţării instanţelor mici va conduce negreşit la dispariţia raţiunii pentru care au fost înfiinţate, şi anume: asigurarea standardelor de echitate, accesibilitate a actului de justiţie şi, important, descentralizarea serviciilor publice, un principiu la mare modă, dar pe care, din păcate, îl ignorăm cu uşurinţă. Raţionalizarea instanţelor şi parchetelor se poate realiza prin redesenarea hărţii administrative judiciare, în vederea eficientizării şi creşterii calităţii actului de justiţie, prin rearondarea administrativ-judiciară de localităţi din raza de competenţă teritorială a unor unităţi supraaglomerate, în raza de competenţă teritorială a unora mai puţin aglomerate. Soluţia desfiinţării instituţiilor, aşa cum am clamat în trecut, este brutală, primitivă, lipsită de inteligenţă managerială, dar şi de consideraţie pentru cetăţeanul beneficiar de servicii publice. Pentru USL ar însemna o bâlbâială politică şi strategică impardonabilă, având în istoric o poziţie ferm declarată împotriva tăierilor de salarii şi pensii, concedierilor, distrugerilor şi desfiinţărilor instituţiilor statului. Se spune că "dacă nu poţi face un bine măcar nu fă un rău". În numele reformei şi modernizării, nu este permis să distrugem ceea ce alţii au realizat cu mari eforturi. |



