Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Spânu:

"Guvernul incertitudinii economice"

Înverşunarea cu care actualul Guvern al României ţine să rămână la conducerea ţării, în ciuda tuturor greşelilor flagrante de strategie şi fără să ia în considerare un minimum de dialog, tinde să depăşească cu mult sfera politicului şi să devină un risc din ce în ce mai mare pentru economia românească şi, implicit, pentru mediul de afaceri autohton. Dacă ne raportăm numai la acţiunile din ultima perioadă, constatăm cu uşurinţă că măsurile luate în plan economic nu numai că au dus la o încetinire a creşterii economice, ci şi la bulversarea totală a activităţii antreprenorilor români, aflaţi de prea multă vreme în căutarea unui mediu stabil şi predictibil în care să-şi desfăşoare activitatea cu succes.

"Cât timp voi fi prim-ministru, nu voi introduce nicio taxă nouă în România", ne spunea actualul prim-ministru la învestirea în funcţie. La sfârşitul lui 2018, însă, această promisiune a fost încălcată, antreprenorii români fiind puşi în faţa unui pachet de măsuri fiscale menite să destabilizeze mediul de afaceri. Fără niciun fel de dezbatere publică, fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri, care se aştepta la acţiuni concrete în ceea ce priveşte sprijinul în dezvoltarea societăţilor comerciale şi la crearea de noi locuri de muncă, Guvernul a decis o supraimpozitare a companiilor care activează în România. Ordonanţa cuprinde peste 60 de articole, iar fiecare articol are o nouă taxă pentru fiecare sector de economie.

După cum arată datele statistice de la sfârşitul ultimului trimestru din 2018, România a încheiat anul cu o creştere economica de 4%, sub ceea ce au prevăzut guvernanţii, dar în deplină concordanţă cu avertizările adevăraţilor specialişti în economie. Avem de-a face cu o încetinire a ritmului de creştere de la 7%, atât cât se înregistra la sfârşitul lui 2017. Nu ar fi niciun fel de problemă, dacă totul ar rămâne la nivel de previziuni economice, numai că bugetul pentru 2019 a fost proiectat având la bază o creştere economică de 5,5%, precum şi un nivel al Produsului Intern Brut de de aproape 910 miliarde de lei, o sumă destul de greu de realizat. Practic, ni se prezintă un buget nerealist, bazat pe cifre inventate, iar efectele negative asupra economiei nu vor întârzia să apară.

Avem de a face, astfel, cu un Guvern care se dovedeşte din ce în ce mai puţin capabil de a aduce stabilitate în economia românească şi, totodată, de a avea un dialog adevărat cu toate entităţile a căror activitate va avea de suferit în urma mult prea deselor modificări legislative. În acest context, ne punem întrebarea cum poate gestiona actuala conducere executivă a României "Planul Naţional de Adoptare a Monedei Euro", plan recent semnat de Guvern şi trecut neobservat de mass-media. Termenul fixat este anul 2024 şi nu cred că mai este nevoie să precizez că această decizie va fi una capitală pentru economia noastră, cu implicaţii extreme la absolut toate nivelurile.

Pe de o parte, trecerea la moneda euro poate genera o reducere a costurilor de tranzacţie, o intensificare a schimburilor comerciale şi o majorare a investiţiilor. Pe de altă parte, Guvernul va trebui să fie foarte atent la posibilitatea ca nivelul de trai să se deterioreze rapid, la faptul că România nu-şi mai poate echilibra contul curent prin taxe vamale sau cursul de schimb, la deficitul de cont curent care se va majora ca urmare a încetării acestor mecanisme de protecţie.

Este capabil actualul Guvern de a face o analiză corectă asupra acestor implicaţii socio-economice? Este capabil acest Guvern să ia măsurile necesare, pentru ca populaţia României să fie protejată? În mod evident, nu. Decizii cu impact semnificativ mai mic decât adoptarea monedei euro s-au dovedit o sarcină mult prea grea pentru actualul Guvern, incertitudinea economică conducând cu adevărat România.