Dezbateri parlamentare

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Lumea se apropie de era postcoronavirus. Cât de pregătită este România?"

În urmă cu mai bine de un an, când lumea întreagă era paralizată de războiul cu un inamic necunoscut şi priorităţile pe termen scurt erau salvarea vieţilor şi a economiilor, scriam pentru prima dată despre lumea postcoronavirus. Ideile de atunci s-au regăsit în cartea "Planul pentru România", publicată în plină pandemie, în toamna lui 2020. Chiar şi atunci, această nouă etapă se întrevedea printr-un parbriz fără vizibilitate pe termen lung, pe un drum nou, cu ceaţă şi furtună. Ştiam un singur lucru cert, că va fi altfel. Astăzi, aceeaşi lume vorbeşte despre revenirea la normalitate. Întrebarea este, cât de pregătiţi suntem?

După promulgarea Legii privind ratificarea deciziei referitoare la resursele proprii ale Uniunii Europene, EURATOM, preşedintele Iohannis a anunţat trecerea într-o nouă etapă a dezvoltării României - "Am depăşit împreună o perioadă dificilă, care ne-a demonstrat, odată în plus, cât de profunde sunt hibele unui stat lipsit de reforme sănătoase şi de finanţări consistente în domenii esenţiale. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un plan ambiţios, pe care îl susţin, dar bucuria finalizării lui este doar o bucurie de etapă. Vreau să fim foarte bine pregătiţi pentru etapa cea mai importantă, şi anume, punerea lui în aplicare şi finalizarea reformelor propuse". Klaus Iohannis a vorbit despre construcţia României postpandemice, punctând că nu este doar un concept abstract, ci o oportunitate istorică.

Despre PNRR s-a scris şi s-a vorbit suficient de mult cât să reţinem elementele de bază - în România vor intra multe miliarde de euro în anii următori, care nu vor fi cheltuiţi doar pe proiecte, ci în primul rând pe reforme care vor da siguranţă şi stabilitate investiţiilor. Preşedintele a anunţat că vor fi investiţii în reţele de şcoli verzi, eficiente energetic, în spitale municipale şi judeţene, în infrastructură, în digitalizarea administraţiei şi în reformarea companiilor de stat.

Lumea se schimbă. Sub presiunea Uniunii Europene, a solidarităţii şi creativităţii de care statele membre au dat dovadă, suntem parte din schimbare. Am fost nevoiţi să ieşim din paradigma clasică "merge şi-aşa", să ne învingem teama de schimbări majore şi să privim reformele îndelung amânate ca pe repere obligatorii pentru viitor.

Am învăţat, după decenii de tranziţie grea, că "singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este însăşi frica" - the only thing we have to fear is fear itself - acestea sunt cuvintele lui Franklin D. Roosevelt (FDR), preşedintele SUA, care a condus ţara prin marea criză economică şi al Doilea Război Mondial, rostite în discursul său de inaugurare, de altfel definitoriu pentru tot ceea ce a urmat. Clasa politică din România şi-a învins teama de reforme, iar asta înseamnă totul.

România postpandemie nu poate să ignore câteva dimensiuni vitale pentru reaşezarea economiei pe piloni sănătoşi:

• Digitalizare cât mai rapidă în sectorul public şi în mediul privat;
• Investiţii masive în infrastructură - un Plan Marshall adaptat secolului 21;
• Inovare şi creativitate - o mentalitate axată pe ruperi de ritm, vitală pentru a duce România înainte;
• Preocupare pentru mediu şi ecologie, prin investiţii verzi şi răspuns la apelul european de atingere a neutralităţii climatice până în 2050;
• Metropolizarea României;
• Infrastructură conectivă - pentru conectarea oamenilor la oportunităţi, pentru a le permite să circule rapid şi fără piedici;
• Consolidarea sectoarelor economice strategice, prin noi înşine, în Europa;
• Încurajarea competitivităţii în domenii majore precum turismul sau agricultura, care par blocate în alte epoci;
• Repatrierea românilor din diaspora - o resursă strategică, dacă reuşim să capacităm mentalitatea, ideile, capitalul şi puterea de muncă a românilor care şi-au câştigat pâinea ani la rândul sau încă şi-o câştigă departe de ţară.

În urmă cu un an, când destule voci spuneau că nu vom ieşi bine din cea mai grea criză a ultimelor decenii, dar şi acum, scepticii şi cârcotaşii primesc cel mai bun răspuns în cuvintele marelui Constantin Brâncuşi - "Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face".