Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 mai 2017
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.77/2017
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 mai 2017 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 mai 2017
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.57 | Răzvan-Ilie Rotaru - declaraţie politică cu tema "Problemele de discriminare şi egalitate de şanse - stereotipiile sociale". | |||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Problemele de discriminare şi egalitate de şanse - stereotipiile sociale" Începând cu 2015, data de 8 mai a fost declarată Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Legea prin care s-a instituit această zi are rolul de atragere a atenţiei asupra discriminării şi efectelor pe care acest fenomen le generează în societatea românească. Una din cauzele prime care conduc la inegalitatea între bărbaţi şi femei este orientarea timpurie a copiilor în primele forme de educaţie. Prin tradiţie, dar şi din cauza unui stereotip social, fetele sunt orientate către materiile umaniste, în timp ce băieţii sunt îndrumaţi de părinţi către matematică şi fizică, ceea ce le va determina fundamental pregătirea pentru piaţa muncii. Afectează acest lucru egalitatea de şanse? Cu siguranţă că da, pentru că băieţii se vor pregăti ulterior pentru meserii mai solicitate pe piaţa muncii şi mai bine plătite, cum ar fi construcţiile, finanţele sau domeniul tehnic, de inginer. Există o reglementare a orientării vocaţionale? Nu. Deci iată unul din motivele importante ale inegalităţii de şanse în ceea ce priveşte accesul femeilor la meserii căutate şi bine plătite pe piaţa muncii. Din cauza orientării iniţiale în formele şcolare timpurii, femeile se vor pregăti pentru meserii mai puţin căutate şi în general mai prost plătite decât în cazul bărbaţilor. Responsabilităţile specifice din familie reprezintă a doua mare cauză care afectează şansele femeilor de a accede în cariera politică sau profesională. Femeile cu mai mulţi copii au şanse mult mai mici de a avansa la locul de muncă. Din cauza responsabilităţilor specifice din familie, femeile cu mai mulţi copii nu se mai pot dedica 100% profesiei. Angajatorii nu îşi pun problema din perspectiva unei mame. Ei cer randament egal, dar nu iau în considerare în niciun fel condiţiile inegale dintre bărbaţi şi femeile care au copii în îngrijire. Femeia trebuie să se împartă între profesie şi copil. Iar în legislaţia muncii, cu excepţia concediului postnatal, nu se prevăd facilităţi pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Dar nu se reglementează nici servicii alternative pentru îngrijirea copiilor preşcolari, de tipul bonelor sau babysitteri, care să preia o parte din sarcina femeilor angajate. Din acest motiv, toate studiile realizate la nivel european arată că rata de ocupare a femeilor scade odată cu creşterea numărului de copii. Atunci când vorbim despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, sau între tineri şi seniori, întâlnim foarte frecvent confuzia dintre drepturi şi privilegii. Deseori, atunci când femeile cer să li se respecte drepturile, mulţi înţeleg că femeile vor anumite privilegii şi un tratament preferenţial. În realitate, nimeni nu cere privilegii: nici femeile, nici tinerii, nici alte categorii care sunt afectate de anumite stereotipuri sociale şi profesionale. Ceea ce cer femeile este egalitatea de şanse. Competiţia e deschisă pentru toată lumea. Dar vrem garanţia că toţi pleacă de la aceeaşi linie de start şi toată lumea să fie cronometrată cu acelaşi cronometru. Îmi doresc, aşadar, ca astfel de stereotipii să nu se mai manifeste în Parlamentul României. Votul meu, ca tânăr deputat, este egal cu votul tuturor celorlalţi colegi. Am aceleaşi răspunderi şi aceleaşi obligaţii. Nu cer privilegii şi nici tratament preferenţial. Vreau doar să fie tratat şi respectat la fel ca orice alt parlamentar, bărbat sau femeie, tânăr sau mai în vârstă. Asta înţeleg eu prin egalitate de şanse. Privilegiile se câştigă prin muncă, nu se acordă prin lege. Aşadar, legea trebuie să garanteze drepturi fundamentale, nu să acorde privilegii. Acordarea unei garanţii a şanselor egale nu se realizează doar dacă vom scrie într-o lege că "Femeile sunt egale cu bărbaţii". Pentru a îndrepta efectele trebuie să înţelegem cauzele şi să acţionăm asupra lor. Ca parlamentari, nu e suficient doar să proclamăm prin lege egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi, trebuie să facem un pas mai departe şi să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale care conduc la inegalitatea de gen. |


