Dezbateri parlamentare

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

«Istoria ne obligă: "Aici... Radio Europa Liberă"»

Radio Europa Liberă a fost şi rămâne un simbol, dar şi o veritabilă armă în lupta pentru redescoperirea libertăţii şi păstrarea adevărului cu orice preţ. În lagărul comunist numit România, dinainte de 1989, Radio Europa Liberă a avut menirea de a păstra în conştiinţele românilor idealul libertăţii şi al demnităţii umane, în vădit contrast cu domnia resentimentului şi duplicitatea regimului totalitar. Nicio istorie a exilului românesc sau a luptei anticomuniste nu poate fi imaginată în absenţa unei referiri la poziţia canonică pe care o deţine în economia ei postul Radio Europa Liberă; pentru că premisele pentru înlăturarea totalitarismului şi orientarea spre libertate şi democraţie în România se datorează în mare măsură acestui post de radio. Emisiunile destinate României, iniţiate în 1951, au încetat în august 2008.

Dar istoria ne obligă, stimaţi colegi parlamentari, să nu uităm ceea ce ne-a fost dat să trăim, prin condamnarea ideii că salvarea memoriei este o metaforă a cărţilor de istorie. Nu vom putea dobândi un ethos al libertăţii, dacă nu vom preţui legătura dintre supravieţuire şi memoria vie. De aceea, se impune a sprijini pe deplin campania "Radio Europa Liberă, Aici!" iniţiată de Institutul Român de Istorie Recentă, cu privire la aducerea în România, la Bucureşti, a arhivei emisiunilor departamentului românesc Radio Europa Liberă, care se află la Hoover Institution din Stanford, California, Statele Unite ale Americii, şi crearea unui Centru de Cercetare şi Documentare Europa Liberă. Arhiva conţine peste 3.500 de benzi de magnetofon neprocesate şi peste 600.000 de pagini scrise care trebuie digitalizate cu cheltuieli financiare foarte mari, pentru a se putea obţine de la Institutul Hoover doar un duplicat digital, originalul arhivei va rămâne pentru totdeauna în custodia americană. Arhiva emisiunilor departamentului românesc ale postului Radio Europa Liberă urmează a fi găzduită într-un "Centru de Cercetare şi Documentare Europa Liberă", unde aceste emisiuni, devenite documente unice ale istoriei recente a românilor, să fie accesibile tuturor, permanent şi gratuit. Acest proiect se impune a fi susţinut prin crearea unui cadru legislativ adecvat şi coerent în materie şi chiar prin finanţare din fonduri publice. Iniţiatorii acestui demers de recuperare a unor crâmpeie de istorie care vorbesc despre rezistenţă şi curaj în anii totalitarismului românesc, sunt foşti redactori şi colaboratori ai Departamentului Românesc din Radio Europa Liberă, împreună cu Institutul Român de Istorie Recentă, condus de Liviu Tofan, fost director al Departamentului Ştiri din Radio Europa Liberă, proiect susţinut de personalităţi ale culturii române, jurnalişti sau reprezentanţi ai societăţii civile. Nu trebuie neglijate sau desconsiderate în vreun fel, dimensiunea ştiinţifică şi importanţa studiului şi cercetării istorice a documentelor din arhiva postului de radio, dat fiind faptul că Europa Liberă devenise principalul inamic al fostei Securităţi şi al organelor de represiune comunistă.

Se cuvine a sprijini acest unic demers de instituţionalizare a memoriei Europei Libere, în virtutea a ceea ce a însemnat acest post de radio timp de 40 de ani pentru românii aflaţi în lagărul comunist, dar şi în primii ani de tranziţie tulbure, după 1989. Se doreşte a fi un omagiu adus acelor personalităţi care au pecetluit identitatea şi demnitatea Europei Libere, printre care Noel Bernard, Cornel Chiriac, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, şi mulţi alţii care au fost protagoniştii unui "Război pe calea undelor", pe deplin asumat şi declarat deschis regimului totalitar. Cine a câştigat şi cine a pierdut din acest război pe calea undelor? Care a fost preţul rostirii adevărului? Ce a însemnat cu adevărat lupta pentru libertate, acolo, în exil, de la microfonul Radio Europa Liberă, sau la Paris, în apropierea cuplului Monica Lovinescu-Virgil Ierunca, dar aici, în ţară, în care fiecare dimineaţă era o veritabilă confruntare cu spaimele totalitarismului? Care a fost semnificaţia deplină a anului 1989 pentru destinul Europei şi implicit al României? Întrebări care îşi aşteaptă răspunsul pentru a reconstitui o istorie tulburată şi tulburătoare, pietre de aducere aminte a ceea ce ne-a fost dat să trăim.

În ultimă instanţă, se cuvine a aminti cuvintele scriitoarei care a plătit preţul rostirii adevărului de la microfonul Europei Libere, Monica Lovinescu: "Singura îndârjire de care dăm dovadă ca neam pare a fi acest refuz de a înţelege ce ne-a fost dat să trăim. N-avem cum să fim răzbunaţi, dat fiind că sabotăm şi martorii, şi istoricii. Cui îi este frică de... Tacit? Şi mai ales de ce?"