Dezbateri parlamentare

Domnul Dorel Covaci:

"Aniversarea Armatei Română, una dintre cele mai credibile instituţii ale statului"

Din anul 1830, anul înfiinţării Armatei Române moderne, şi până în 1951 nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituţii. Începând cu 1951, ziua a fost sărbătorită la 2 octombrie.

De la 1959, în fiecare an, pe 25 octombrie, se sărbătoreşte Ziua Armatei Române, celebrându-se victoria de la Carei, judeţul Satu Mare, din 1944, care a scos de sub ocupaţia hortysto-fascistă nordul Transilvaniei. Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin acţiunea a 525.702 militari, care au luptat între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au pierit, au fost răniţi sau au dispărut în luptă 58.330. Comandantul Armatei a IV-a, generalul Gheorghe Avramescu se adresa, în Ordinul de Zi din 25 octombrie, ostaşilor aflaţi sub comanda sa, cu următoarele cuvinte: "La chemarea ţării, pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena, aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru. Tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului, care vroia să ajungă la Carpaţi. Zdrobit de focul năprasnic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost azvârlit din Ardealul scump, eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al ţării."

Eliberarea teritoriilor din Nord-Estul Transilvaniei nu a însemnat încetarea luptelor duse de Armata Română, care a continuat războiul împotriva fasciştilor, alături de Naţiunile Unite, pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei: "Sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germane-maghiare", era comunicatul Marelui Stat Major, din 25 octombrie 1944.

România celebrează Ziua Forţelor Armate, ca simbol al păstrării independenţei şi suveranităţii naţionale. Această zi ne evidenţiază faptul că Armata Română a fost şi se află într-o comuniune strânsă cu Transilvania, leagănul genezei şi evoluţiei istorice a poporului român, cea care a dat tonul în lupta pentru îndeplinirea idealurilor tuturor românilor, de suveranitate, unitate, independenţă şi integritate teritorială. Armata Română şi-a îngemănat întotdeauna misiunea şi acţiunea cu destinul poporului român, apărând teritoriul ţării, garantând suveranitatea, independenţa statului român şi a democraţiei constituţionale, oferind protecţie cetăţenilor ţării şi ajutor în situaţii cruciale sau contribuind activ şi concret la asigurarea securităţii şi apărării colective, la nivel internaţional.

După Revoluţia din 1989, prima acţiune peste hotare a Armatei Române a început în martie 1996. Batalionul 96 Geniu, alături de contingentele armatelor ţărilor membre NATO, în teatrele de operaţiuni din Bosnia-Herţegovina. Din 2000, am participat în Kosovo, la misiunea NATO KFOR, iar din 2003 până în iulie 2009 în Irak.

În prezent, Armata Română participă cu 1.405 efective în misiuni internaţionale de combatere a terorismului, umanitare şi de asigurare a păcii; 1.319 efective activează sub egida NATO. În Afganistan, România şi-a trimis primul batalion de infanterie, format din 405 militari, în 2002, pentru a oferi asistenţă în asigurarea securităţii teritoriilor. De atunci am pierdut 25 de militari români, iar 122 au fost răniţi. În prezent, participăm, în Afganistan, cu 1.027 efective. Acolo, militarii români au de înfruntat atacurile aproape zilnice ale insurgenţilor, cu dispozitive explozive, rachete sau mortiere.

Armata Română, alături de Biserică, reprezintă una dintre cele două instituţii ale statului, care beneficiază de cea mai mare încredere din partea populaţiei. Aceeaşi apreciere se întâlneşte şi în celelalte state ce compun UE. O explicaţie rezidă din considerentele că Armata este percepută ca fiind o sursă de speranţă, un factor de unitate, stabilitate, îndeosebi în situaţii de criză; este strâns legată de promovarea şi apărarea intereselor naţionale; reprezintă un sistem de referinţă pentru celelalte instituţii ale statului, cu atribuţii în apărare şi securitate naţională; este un garant, o păstrătoare şi o purtătoare a tradiţiilor, a valorilor militare şi naţionale. Armata, ca instituţie a statului, este valorizată pozitiv de majoritatea populaţiei, este percepută ca fiind utilă şi legitimă social şi purtătoare de răspunderi cu caracter permanent, dar şi ad-hoc, generate de alterarea mediului de securitate la nivel naţional, zonal, regional sau global.

Armata Română trece printr-un complex proces de restructurare, ce are ca scop modernizarea şi eficientizarea, prin reducerea personalului şi achiziţionarea de tehnologii noi, compatibile cu standardele internaţionale. Să nu uităm că în anii `90, Armata dispunea de un efectiv de 300.000 de membri, iar acum avem doar 70.000, în condiţiile asigurării unor standarde înalte de calitate a serviciilor.

Cu ocazia aniversării a 69 de ani de la momentul istoric octombrie 1944, urez la mulţi ani cu sănătate tuturor celor care au îmbrăcat vreodată uniforma militară şi au purtat în sufletul lor onoarea şi mândria de a apăra cu supremul preţ omenesc pământul străbun, care s-au dăruit până la sacrificiu pentru interesul naţional!

Ne plecăm, în semn de preţuire şi respect, în faţa curajului, patriotismului şi abnegaţiei ostaşilor români, aducându-le mulţumire pentru tot ce au făcut spre apărarea pământului străbun, sau în îndepărtatele teatre de operaţiuni de război, pentru a putea să fim liberi, independenţi, suverani, demni şi mândri că suntem români.

Dumnezeu să vă ocrotească!

Se ştie, totodată, că asaltul de la Carei a fost planificat să se desfăşoare special pe data de 25 octombrie, ziua de naştere a Regelui Mihai, ca un omagiu adus Majestăţii Sale.

Aşadar, îi urăm şi noi Majestăţii Sale la mulţi ani, o viaţă lungă cu sănătate şi bucurii!