Dezbateri parlamentare

Doamna Cornelia Negruţ:

"Proprietarii clădirilor de patrimoniu primesc o serie de beneficii dacă îşi repară faţadele"

M-am adresat cu o interpelare domnului viceprim-ministru Liviu-Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, care a avut ca obiect reabilitarea clădirilor de patrimoniu, deoarece consider că rezolvarea acestei probleme constituie un act de civilizaţie şi normalitate, într-o Românie cu adevărat europeană. "Atenţie, cade tencuiala!" - acesta este mesajul care îi întâmpină pe trecătorii de pe străzile centrelor istorice din mai multe oraşe ale ţării, am subliniat în documentul trimis Guvernului. De asemenea, am arătat că sute de români care au proprietăţi în aceste zone sunt somaţi lunar de către primării să îşi reabiliteze faţadele clădirilor, însă aceste avertizări rămân fără finalitate, iar imobilele de patrimoniu se degradează continuu. Crăpăturile, tencuiala căzută şi chiar cărămizile desprinse din pereţii acestor clădiri istorice se văd cu ochiul liber, iar trecătorii sunt într-un pericol permanent. Au existat chiar cazuri în care au murit oameni, după ce părţi din acoperişurile unor astfel de clădiri s-au desprins şi au căzut peste trecători. De regulă, autorităţile locale susţin că rezolvarea acestei spinoase probleme stă doar în mâinile localnicilor, dar aceştia ridică neputincioşi din umeri, spunând că nu dispun de banii necesari reparării faţadelor.

Pentru a obţine informaţiile necesare cetăţenilor din colegiul meu parlamentar, l-am întrebat pe viceprim-ministru cine este răspunzător, conform legii, de suportarea costurilor de reabilitare ale imobilelor degradate din centrele istorice ale oraşelor României, precum şi care este posibilitatea legală şi tehnică a guvernului de a găsi o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, respectiv pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu.

În răspunsul său, Liviu Dragnea a precizat că problematica reabilitării clădirilor de patrimoniu, în principal, face obiectul Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare. "Astfel, referitor la responsabilitatea privind cheltuielile legate de reabilitarea clădirilor de patrimoniu degradate, Legea nr.422/2001 stabileşte la art. 6 că: «Art. 6. - (1) Paza, întreţinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) În cazul în care un monument istoric nu are proprietar cunoscut, obligaţiile decurgând din prezenta lege revin autorităţii administraţiei publice locale din unitatea administrativă pe al cărei teritoriu este situat monumentul istoric sau autorităţilor administraţiei publice centrale.» De asemenea, responsabilităţile proprietarilor de monumente istorice şi ale administraţiei publice locale, precum şi modalităţile de finanţare a activităţilor de protejare a monumentelor istorice, sunt descrise pe larg în textul Legii nr. 422/2001, în cadrul art. 36-52", a afirmat Liviu Dragnea.

Vicepremierul a mai menţionat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alături de Ministerul Culturii, autoritatea de specialitate a administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protejării monumentelor, a fost în permanenţă preocupat de găsirea celor mai eficiente şi sustenabile soluţii în privinţa protejării şi conservării patrimoniului construit. "Astfel, unul din rezultatele acestor preocupări l-a constituit şi iniţiativa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de a propune un act normativ care să vizeze refacerea faţadelor degradate ce afectează calitatea spaţiilor publice sau pun în pericol sănătatea, integritatea fizică ori viaţa cetăţenilor, iniţiativă finalizată cu adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr.153/2011. Acest act normativ a fost inspirat de reglementări similare care se aplică în alte ţări europene şi, prin conţinutul lui, sunt stabilite o serie de stimulente şi măsuri menite să încurajeze deţinătorii de clădiri clasate ca monument (şi în general proprietarii de clădiri de orice fel) să întreprindă acţiunile necesare pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. În acest sens, menţionăm scutirile de taxă pentru eliberarea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie, scutirile de la virarea unor cote din cheltuielile cu lucrările de intervenţie, ori scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere din anul fiscal în care se efectuează recepţia la terminarea lucrărilor", a conchis Liviu Dragnea.