Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.58 | Ion Călin - declaraţie politică despre "Ziua internaţională împotriva corupţiei"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Ziua internaţională împotriva corupţiei" La iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), s-a stabilit ca data de 9 decembrie să reprezinte ziua în care se celebrează lupta anticorupţie la nivel mondial. În anul 2003 s-a sărbătorit pentru prima dată Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Corupţiei, după ce Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, la 31 octombrie 2003, Convenţia ONU împotriva Corupţiei. Corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex, care afectează toate ţările. Acest flagel subminează instituţiile democratice, încetineşte dezvoltarea economică şi contribuie la instabilitatea guvernamentală. Ca formă de manifestare, aceasta atacă fundamentele instituţiilor democratice prin distorsionarea procesului electoral, pervertind supremaţia legii şi dând naştere unor încurcături birocratice, al căror unic motiv de a exista este solicitarea de mită. Dezvoltarea economică este îngheţată pentru că investiţiile străine directe sunt descurajate, iar micile afaceri domestice nu reuşesc să facă faţă costurilor "de înfiinţare". De la apariţia crizei financiare, corupţia a fost blamată din ce în ce mai mult. Cu toate că unii economişti s-ar putea să nu fie de acord cu această afirmaţie, tot mai multe persoane tind să creadă că o cauză principală a crizei a fost corupţia. A trecut vremea când corupţia putea fi definită doar ca abaterea individuală de la normalitate în scopul obţinerii de profit necuvenit prin abuz de autoritate. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (UNCAC), adoptată în anul 2005, ratificată de 140 de ţări, a expus limpede că norma actuală de guvernare este universalismul etic (statul, presupus a fi autonom în privinţa interesului privat, tratează pe oricine în mod corect şi imparţial, de la legiferare la alocarea fondurilor şi acces la justiţie), orice abatere pentru câştiguri financiare, favoritisme şi reciprocitate devine astfel coruptă. Explozia reală a democraţiilor după 1989, cu toate fluxurile şi refluxurile, face ca lumea să aibă mai multe democraţii ca niciodată, aşa cum sunt acestea înţelese în termeni convenţionali. Nimic nu este mai natural pentru oameni decât să îşi aleagă conducătorii şi apoi să scape de ei atunci când aceştia nu mai au nimic de oferit. România a semnat Convenţia ONU împotriva Corupţiei la data de 9 decembrie 2003 la Merida şi a ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, alăturându-se celorlalte state în prevenirea şi combaterea corupţiei, având în vedere că aceasta are un impact major asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Corupţia este un cancer social, o boală. Se extinde rapid dacă nu se iau în special măsuri de prevenire. De aceea, sunt convins că vechea cultură a corupţiei este înlocuită treptat cu o nouă cultură, a anticorupţiei. Asta se produce odată cu schimbarea generaţiilor şi cu presiunile pozitive din partea organismelor internaţionale cu care colaborăm şi din care facem parte. Corupţia reprezintă una dintre cele mai serioase ameninţări la adresa statului de drept în cadrul societăţii contemporane, subminând instituţiile şi valorile democratice, atentând la ordinea socială şi ameninţând capacitatea statului de a asigura drepturi şi libertăţi egale cetăţenilor săi. Tocmai de aceea este nevoie să avem încredere în instituţiile statului, este nevoie de un efort comun pentru prevenirea şi combaterea practicilor corupte. |



